Fetita muzicala

Fetite, muzica, apus.

La biserica

Sodoma si Gomora

Parintele nostru duhovnicesc a avut o vorba interesanta. Ne-a spus ca lumea asta e pe cale sa devina o mare Sodoma si Gomora, iar daca lumea vrea sa ne traga dupa ea, nu inseamna ca trebuie sa ne si lasam trasi. Am luat acest cuvant ca pe o avertizare cu privire la copii. E oare bine sa lasam copiii sa simta rasuflarea urat mirositoare a societatii? Sa-i obisnuim de mici cu faptul ca exista si oameni rai, sa-i lasam sa fie ispititi pentru a-i cali? De pe cand s-a nascut Codrin, am inceput sa fim preocupati de ideea scolii, si de pe atunci am imbratisat ideea homeschoolingului. Am cautat, am citit, ne-am interesat. Cand avea Codrin 2 ani, eram in Romania, am fost la Manastirea Petru Voda sa il vedem pe parintele Iustin Parvu. O prezenta foarte placuta, nici prea dur, nici prea moale, si foarte constient, iute, pus la curent cu toate, desi izolat in acea parte a Romaniei. L-am intrebat ce sa facem cu scoala, data fiind preocuparea lor de a distruge sufletul copiilor si ne-a raspuns clatinand din cap, ca stie despre asta. Solutia pe care ne-a dat-o a fost ciudata, intr-un fel, dar a fost punctul de plecare pentru ce facem acum: ne-a spus ca putem da copilul la o scoala cu grija aleasa, pana in clasa a III a, dar mai departe, sa ne lumineze Dumnezeu cum sa facem... De ce clasa a III a si nu a IV a, nu stiu. Dar ne-a bucurat ca am avut certitudinea ca nu suntem pe o cale gresita. In Romania cred ca HS e o idee care provoaca revolta la unii oameni: de ce refuzam educatia si cum putem fi noi siguri ca o sa ne iasa bine scoala facuta acasa?.. Legat de prima intrebare, educatie fac si cei care imbratiseaza HS, poate nu la asa nivel profesional, dar mai mult cu accent pe copil. Legat de educatia acasa, voiam sa spun ca inainte de Reforma din 1948, era legal invatatul acasa, normal, cine stia, voia s-o faca, iar de reusita ei, nu putem fi siguri dar ne rugam sa reusim.. Si dupa aceasta data (1948) comunistii au introdus invatamantul obligatoriu de stat. Citeam zilele trecute un interviu cu prof. dr. Paul Miclau, decan pe nu stiu unde (am dat de el intamplator) dar mi-a atras atentia ce spunea: "Dupa reforma invatamantului (cea din 1948), programul era foarte incarcat, iar pe vremea aceea incarcarea programului era facuta pentru ca studentul sa fie cat mai mult timp ocupat, sa nu aiba timp de reflectii, sa nu aiba timp sa se organizeze, sa nu se manifeste intr-un fel sau altul. Modelul stalinist se foloseste si astazi, din pacate." Iar asta o spune un om din interiorul sistemului. Modelul stalinist de acumulare cu polonicul a cat mai multor materii este folosit in scolile din Romania, si totusi scoala e privita cu piosenie si mare respect, e normal sa mergem la aceasta scoala si sa ne punem creierul la bataie, pentru ca asa face toata lumea. Ideea de a lasa copiii sa fie ispititi si apoi sa ne rugam la Dumnezeu sa iasa din necaz, e cat se poate de nociva. Mult mai bine e sa previi raul, decat sa-l vindeci. Ce se invata la scoala publica nu e ceva usor, simplu, normal, necesar, dimpotriva, e ceva planificat, materii atee care fara sa vrei si raman in capul copilului, idei la care nu mai pot renunta decat dupa multe, multe cautari, caderi, cicatrici raman si se pierd ani pretiosi pentru asta.. Unii nici nu ajung poate la cunoastere.. Mama mea de ex. numai prin mila lui Dumnezeu se poate intoarce, dupa atata scoala, e extrem de atasata de ce a invatat acum 30 de ani :(( Din pacate, asa e, lumea devine o mare Sodoma iar noi stam legati la ochi si ne tinem de niste concepte vechi, care, ghici ghicitoare?.. nici macar nu au fost stabilite de Biserica, ci de dusmanii ei..

Gugustiucul si povestea Iubirii

Am crezut ca le am pe toate aici. Iubitii mei imi sunt alaturi, ma alin cu dragostea lor, natura e frumoasa, zilele senine, am gasit biserica potrivita, oameni sensibili, dar mi-am dat seama ca-mi lipseste ceva. Ceva ce n-am mai auzit de mult. Ceva care ma linistea. N-am mai auzit gugustiucul. Zgomotele pasarilor certarete. Vantul care bate incetisor. Bancuta de la Sapientei pe care sedeam, ascunsa sub arcul de verdeata din gradina. Ascultati povestea Iubirii...

Botezul la varsta lui Hristos

Azi a fost un eveniment special la bisericuta noastra, s-au botezat doi tineri americani. I-am vazut la biserica de cand am ajuns prima oara, din August, deci cred ca de pe atunci au stat Duminica de Duminica in biserica si au facut catehizarea. Foarte draguti si sensibili amandoi, i-am vazut impresionati de toata aceasta ceremonie, cred ca au participat cu toata bucuria sufletului.. Aici sunt John si Jeoffrey, nascuti azi in Imparatia lui Hristos: Din pacare, am ratat scufundarea lor, am ajuns prea tarziu la biserica, dar Botezul a continuat cu Mirungerea si toate celelalte faze(nu le cunosc, dar parintele le-a taiat parul ca la copilasi, i-a miruit, le-a citit Evanghelia si in final, i-a impartasit). Desi la Platina cand am fost, nu eram obisnuita cu cantarea bisericeasca in alta limba, aici m-am obisnuit. Gratie unei doamne speciale, Nina, care are o voce frumoasa si stie notele, corul format din femei e un balsam pentru noi...(NU opera, NU Oastea Domnului, ci cantare limpede si curgatoare). Aici e cantecul de dinainte de impartasanie: Iar aici Crezul: Ne apropiem de Craciun, slujba o sa fie marti la ora 12 noaptea..

Scoala - primii ani.

E importanta scoala, dar trebuie gandita si structurata altfel. Trebuie facuta cu grija, cu dragoste si atentie, cu tact, sa-ti simti copilul ca raspunde, ca tremura de nerabdare sa afle povestea mai departe, ca te trage el de mana sa intre mai adanc in padurea plina de surprize. Cunoasterea e mai placuta daca se face cu pasi mici, daca descopera el ceva nou sau daca-i arati cu grija, o umbra ce se furiseaza dupa un copac. Am avut de curand alta discutie cu mama, care imi reprosa ca iau in maini ceva ce ar trebui sa las "specialistilor", celor care stiu cum sa ia un copil, care au facut ani de pedagogie si au diplome.. Si poate are dreptate intr-o masura, dar exista pericolul ca acesti oameni cu studii, sa fie prea acriti si obositi si sa nu mai doreasca sa lase copilului placerea de a descoperi si mai grav, sa nu doreasca sa faca invatatul placut. Cam asta e problema pedagogilor din Romania. Destul de grea boala si incurabila. Mi-a mai trimis o carte de pedagogie care mi s-a parut abominabila!! Oare m-am prostit eu, sau termenii astia suna precum o caramida intr-o galeata? " stiinta socioumana specializata in studierea profunda si atenta a educatiei" "disciplina care defineste si aprofundeaza conceptele de baza ale domeniului pedagogic" "ansamblul actiunilor pedagogice proiectate conform unor intentii organizate.." "criterii sociopedagogice riguroase.." "proiectare curriculara" Si apoi vin eu si mai cer de la pedagogi sa fie normali si draguti si jucausi cu copiii, dupa ce le-au stalcit mintea cu termenii astia... Ma tot gandeam cu Nick, ce ar trebui sa invete copilul cand e mic, pentru ca se stie, unele lucruri, daca nu le deprinzi de mic, mai tarziu nu le mai poti invata.. Asta pe langa alfabet, cifre, citit, socotit, pe care oricum le inveti odata si odata.. Spre exemplu, eu daca n-am invatat notele cand eram mica, acum nu mai sunt in stare sa fac nimic.. Zilele trecute a venit Olguta la mine cu caietelul ei de pian si mi-a aratat o nota spunandu-mi: "Uite mami, asta-i MI".. si ma gandeam ca pentru mine putea fi si RE sau SOL, sau orice alta nota, pentru ca habar n-am notele. Pe cand ea se joaca cu ele si i se pare firesc sa le stie. Deci un prim lucru care trebuie invatat de mic este muzica. Pe langa beneficiile pe care le aduce sufletului, muzica ordoneaza copilul, si ii da un bun start in viata. Urechea muzicala trebuie antrenata si asa cum invata alfabetul, trebuie sa stie si notele.. Mai tarziu le poate folosi, daca vrea. Apoi, ar mai fi deprinderile bune, adica ordinea, curatenia, rugaciunile de dimineata si de seara, la masa, putina gimnastica dimineata, daca e un copil caruia ii place asa ceva, apoi igiena personala (asta mi se pare importanta, pentru ca se transforma in adulti care apoi se intreba de ce fug oamenii de ei). Am cunoscut un prieten de-al sotului, care era extrem de ordonat. Avea un maldar de dosare, cu chitante, documente importante, stia tot tot tot. La bucatarie fiecare lucru avea un locsor, sincer.. am simtit ca palesc sub atata grija si curatenie, eu fiind mai imprastiata si mai delasatoare.. Spre ex. acum am chiuveta plina de vase si eu stau pe net... offf! Acest barbat fusese invatat de mama lui, obsedata de curatenie, sa fie asa, si ii folosise, acum asta era stilul lui de viata. Pentru ca ordinea si curatenia din casa, se reflecta si in cap, in ganduri, in obiective. Un alt lucru care se invata cu usurinta cand esti mic, este o limba straina.. Cand am ajuns aici, Codrin nu stia boaba de engleza, dupa ce l-am dat 2 ore la un pre-k, a inceput sa-si dea drumul.. Dupa 1 an il intrebam noi cum se zice la nu-stiu-ce cuvant romanesc.. Totul a venit natural, fara prea multe chinuri, a prins bine si accentul, ceea ce la noi e zero.. Adica se cunoaste ca suntem straini. Ar mai fi si inotul, pot da exemplu tot cu mine, care nu stiu sa inot, sunt ca un bolovan in apa, nu ma pot misca si ma duc la fund imediat.. Daaar... am diploma de absolventa a Facultatii de Management.. ceea ce in cazul ca m-as scufunda, m-ar ajuta la ceva, poate... Cam astea cred ca ar fi niste lucruri de baza, care ar putea ajuta copilul, i-ar da un mic avant in viata si apoi ar lua scoala cu mai multa usurinta. Deprinderile acestea ii dau incredere in el si ii formeaza niste obiceiuri, folosite mai apoi la invatat.. Din pacate, scoala pune accentul mai mult pe partea teoretica, si aproape deloc pe latura practica. Copilul este fortat sa tina pasul cu colegii, cu sistemul de note si partea practica este lasata pe mai tarziu.. cand deja nu mai poate fi invatata la fel de firesc ca in anii prescolari. Acum, daca am definit oarecum inceputurile, sa incepem educatia timpurie:)

An nou

Am gatit varza calita cu mamaliga. Dulce, n-avem. O fasole veche ne asteapta-n frigider. Nicusor zice sa sarbatorim anul nou prin munca :D (reminiscente de pe vremea scolii, haha) La multi ani tuturor, sa fim sanatosi, mai aproape de mantuire cu un an. Imi doresc tare mult ca mama sa se intoarca la credinta.. Si tata sa mai traiasca pana ajung eu acasa:((

Cum arata batranetea?

Mami se da cu crema si Olguta vrea si ea, peste tot.. -Nu iti dau, Olguta, ca asta e pentru oameni batrani, asa ca mine! Neincredere si un zambet mic: -Tu nu esti batrana... ca nu stai asa (se cocarjeaza nitel) -Nu stau, dar uite.. par alb! -Ba nu esti! Ca n-ai pisici. Oamenii batrani au pisici si sunt cocarjati... (dicit) Deci nu sunt... huh... Altele, de azi. Olguta face planuri: -Mami, cand o sa fi tu batrana, eu o sa-ti aduc apa, daca o sa-mi ceri, pentru ca eu sunt your soldier, iar tu esti Queen-ul meu:)) -Tati, as vrea sa cant la vioara, dar stiu ca n-ai bani sa-mi cumperi.. asa ca o sa i-o cer lui Mos Craciun:D Codrin vrea multe, muulte cadouri si mami putin iritata ii spune: -Dar de unde crezi ca are Mos Craciun atatia bani? Nu are, sunt atatia copii la care trebuie sa se duca... -Dar lui Mos Craciun nu-i trebuie bani.. ca el FACE jucariile!! (good point, pana la urma o sa ma incurc in propriile minciuni)

Sf. Nicolae la biserica

Cum noi suntem pe calendarul vechi, am sarbatorit Sf. Nicolae pe 19 Decembrie. Parintele James, un american convertit la Ortodoxie, fost bucatar in Florida, avansat la gradul de ajutor al calugarilor de la Platina:) si premiat cu preotia in Santa Rosa, California, in viata de zi cu zi e un simplu curier, cu o firma proprie, care lucreaza zi lumina la incarcatul/descarcatul cutiilor din aeroport si caratul lor prin cine stie ce cotloane ascunse ale Nevadei de Nord. Sotia lui- Popadjia(preoteasa, pe sarbeste) este ajutoarea lui fidela, atat la corul de la biserica, cat si la caratul/condusul masinii in activitatea lor.. O impreunalucrare destul de frumoasa... si atat de diferita fata de cea a preotilor din alte parti... :(. Serbarea Sfantului a fost facuta Duminica, pentru ca atunci au venit la biserica toti copii, cam 20:).. Si ziua asta a fost una din cele mai frumoase sarbatori de Sf. Nicolae. Pentru inceput, au cantat celor doi Nicolae la multi ani (in engleza si sarbeste): Apoi copiii s-au adunat in jurul parintelui si au ascultat povestea vietii Sf. Nicolae iar dupa aceea au primit cadouri micute, impachetate chiar de parintele James si Popadjia. Am pus cele doua filmulete cu povestea trunchiata a parintelui despre viata Sf. Nicolae : Iar aici sunt copiii primind cadourile de la Mos Nicolae: Olguta Codrin: Cornelia: I love this people :D

Romanian Lullaby

Of, a trecut si asta.. Olguta a avut serbarea la balet. Fetele au fost dragute si au spus ca vor sa faca un moment romanesc, asa ca mi-au sugerat sa aduc ceva colinde dragute de acasa.. N-am prea gasit pe net, pentru download, decat vreo 3, din care si-au ales pe Stefan Hrusca cu Linu-i lin. Pas de-l traduce.. Le-am spus pana la urma ca e un cantec de leagan pentru Pruncul ce va sa se nasca, si asa ca l-au intitulat Romanian Lullaby. Aici e trupa de balet:) Spectacolul a fost dragut, numai partea de dans a copilasilor mici.. din pacate tinerii sunt ingrozitor de urati, n-am putut sa-i urmaresc.. sau poate sunt eu defecta? Limbajul trupului era foarte deochiat.. desi cred ca si eu m-am invechit putin:D (ca vinul bun, bineinteles) Aici copilasii din trupa lui Miss Amanda, aveau pana in 4 ani cred. Si aici alti copilasi, tot la fel de haiosi (n-am putut sa-i filmez mai mult ca n-aveam memorie pentru restul de show) Aici iar Miss Amanda, cu trupa de "stelute" Si in sfarsit primadona:)

Padure nebuna

Amintiri din studentie, acum... 14 ani, baba batrana...

Corigenti la bun simt.

Citeam un comentariu la unul din site-urile preferate:), si am dat iar peste ideea pisaloaga a superioritatii scolii romanesti, idee care deja imi provoca dureri de stomac. Am fost si eu in scoala romaneasca si bineinteles, aveam o cultura generala foarte buna, memoria m-a ajutat intotdeauna, in plus de asta am o mama care dorea nespus de mult sa reuseasca in viata.. prin intermediul fiicelor ei.. Toata cultura asta generala nu m-a ajutat la nimic.. nu mi-a deschis cai nebanuite, nu mi-a inlesnit cunoasterea unor personalitati remarcabile care mai sunt inca ascunse in tara noastra (batranii pe care i-am cunoscut la biserica), nu m-a ajutat sa inteleg de ce nu e bine sa "smanglesti", sa mint, nu m-a ajutat sa inteleg de ce trebuie sa nu pacatuiesc, nu m-a ajutat sa-mi formez un caracter, nu mi-a ajutat DELOC, daca stau sa ma gandesc. Toate aceste lucruri le-am implinit dupa ce am cunoscut pe Hristos, biserica si preotii adevarati-par. Voicescu, par. Arsenie Muscalu, cartile legionare si mai ales experienta fantastica a batranilor legionari.. N-am stiut sa imi aleg drumul in viata la 18 ani, desi eram o eleva buna, nu stiam in ce parte s-o iau, ce se intampla cu mine, UNDE ma indrept??? Scoala romaneasca n-a facut nimic ca sa umple aceste goluri, cu toata superioritatea ei. In schimb, umple golurile din capul copiilor cu teoreme, formule matematice, chimie, ere geologice, comune primitive, si alte prostii care pe mine "ma ajuta" enoooorm acum.. la ce??? Scoala romaneasca e premianta la cultura generala dar e corigenta, ba chiar repetenta la bun simt si la educatia noastra morala. Acasa nu am primit o educatie crestina, nu stiu ce m-a salvat si m-a ferit de rautatea lumii, poate faptul ca am fost introvertita si faptul ca nu aveam un fond rau.. Acum ceva timp priveam la televizor (pe cand aveam unul), unul din jocurile care se fac pe aici "Are you smarter then a fifth grader?", cu intrebari din clasa I pana in clasa a V, la care sunt invitate tot felul de personalitati ale lumii mondene, sau chiar doctoranzi, studenti buni, cu medii mari, directori de firme, jucatori de baschet, etc.. De data asta era invitata o Miss Nustiucare din Statul nustiucare, blonda, normal, foarte simpatica si vorbareata.. Din intrebare in intrebare s-a ajuns la faptul ca nu stia ce e Europa- continent sau tara? Dar cu o naturalete de invidiat recunostea clar ca nu stie, nu i se parea mare lucru ca nu stie asa ceva (chiar asa, si ce daca nu stia?).. Toata prestatia ei a fost una draguta, am simpatizat-o putin pentru ca era cinstita si nu ascundea nestiinta ei, faptul ca nu avea cultura generala domne' , dar ce m-a impresionat fff tare si m-a facut sa vad cu alti ochi poe americani a fost urmatoarea faza.. Ca sa scape din situatia in care ar fi putut pierde banii, avea mai multe optiuni de ales: putea sa aleaga unul din copiii care erau acolo pusi sa ajute cursantii, putea sa traga cu ochiul la ce au raspuns ei, si putea sa Cheat. Drept sa spun, nu stiu ce presupunea aceasta optiune ca eu eram atenta, bineinteles, la intrebarile de cultura generala :DDD, ehh boala veche!! Dar faza interesanta a fost ca fata a refuzat sa foloseasca optiunea Cheat, desi avea o suma maaare de bani castigata (cred ca 500. 000 $) pe motivul ca nu a facut niciodata asa ceva si n-o sa faca nici acum asa, desi stie ca pierde banii... Sincer am ramas ca la dentist, a fost o lectie de viata fenomenala, de la o fosta Miss, blonda si extrem de superficiala (dupa parerea unora!). Ma gandeam daca in tara mea ar fi facut vreunul asa ceva.. Asa ca nu mai cred in superioritatea scolii romanesti, nu mai cred in nici o scoala de fapt, decat in Scoala de Duminica de la biserica noastra. Asta e singura scoala in care copiii sunt invatati regulile de baza normale pentru a trai in lumea asta, cunostiintele si lectura se pot face in paralel, pe langa educatia morala, care cred ca e primordiala ca sa reziste copiii nostri sanatosi la cap la pubertate si apoi in adolescenta.

Plachie

Se prajeste pestele dat prin faina alba. Pentru sos ai nevoie de: ceapa, suc de rosii sau bulion, ardei daca ai, se taie ceapa marunt si se caleste binese adauga suc de rosii si ardeiul taiat cubulete mici se fierbe bine.... Bineinteles ii mai pui sare si apa daca este nevoie ca sa nu fie prea gros. Dupa ce ai fiert un pic sosul pui pestele prajit in el astfel incat sa fie acoperit de sos si il lasi la fiert la foc mic destul cat sa patrunda sosul in el. La sfarsit toci leustean(se potriveste cel mai bine la peste)si il pui deasupra.. Pui un capac si il lasi zece minute, se poate manca foarte bine cu mamaliga daca iti place. sau alta daca ai un crap proaspat care nu e curatat poti sa faci crap la cuptor. Se taie crapul pe spate si nu pe burta. I se lasa solzii, il curati inauntru. Pe tava de la aragaz se pune ulei si se pune crapul desfacut cu solzii in jos si se baga la cuptor. Intre timp faci sosul: tai ceapa marunt; usturoi mai multicel pisat; suc de rosii; sare;a pa. Cand pestele si-a schimbat culoarea, in tava deasupra torni sosul astfel incat sa il acopere. Il lasi la cuptor cam 1 ora. Eu in general il scot cam cand e si ceapa gata. Daca sosul e prea acrisor din cauza sucului de rosii ii pui o lingurita de zahar si rezolvi problema. (eu n-as pune zahar, bleahh) Luate de la DC-moruna Thank you, miam miam..

Paine artizanala

Am facut-o azi si a iesit exceptionala.. Nu trebuie framantata, iese pufoasa si cu coaja taaare, exact cum ne place.. Reteta am luat-o de aici, gratie Alinei:):
Culinar.ro

Aici cum mi-a iesit:

Recital

Codrin din nou pe scena.. Haha, artist il facem, sa ne ajute la batranete..:D Well, putina mandrie nu strica, nu ma blamati!

A venit Mos Nicolae!

Sf. Nicolae

Am gasit un loc superb de unde am scos 3 foi cu Sf. Nicolae de desenat. Azi ne pregatim pentru sarbatoarea dubla de maine, si ne pregatim sa aniversam cum trebuie pe Sf. Nicolae.

Aici e desenul lui Codrin:

Al Olgutei:

Al Corneliei:

Cuvinte

Ieri seara, dupa ce am iesit de la Vecernie, fetita mea cea mica i-a spus tare si clar parintelui:

-"Goodnight Father!"

:))

jurnal de multumire: Cozonac de post

jurnal de multumire: Cozonac

Multumesc Nicoletei..
(ia uite ce minune, habar n-aveam de linkul de intoarcere ca-mi ofera posibilitatea asta...hm)

Asa mi-a iesit si mie cozonacelul. O bunatate, l-am facut cu umplutura de nuca+stafide+cacao+zahar sau cu dulceata de capsuni..

Bun, dimineata cu cafeluta/ceai..