marți, 12 iunie 2012

Bunicul si nepotul.

Bunicul il hatana pe Nectarie pe poarta. Daca erau fetele, sau Codrin, le spunea acrit sa se dea jos ca rup balamalele:) Il joaca pe degete Nectarie si el e numai zambete. Daca bunicul refuza sa-I indeplineasca vreo cerere, ii da na-na... Si bunicul zambeste. Acum se joaca de-a v-ati ascunselea, si nepotul rade cu sughituri.

Azi dimineata Nectarie a varsat jumatate din borcanul cu miere pe masa si nu l-am pedepsit, l-am certat bland.. Bunicul se uita mirat..

Am vorbit cu Alina si mi-a spus ca in fiecare zi se gândește la mine când mai da cu capul de o poarta birocratica, sau de câte un marlan pe strada.. A ajuns sa simtă ca nu mai vrea, ca nu poate sa mai reziste in tara... Ce tristete, ce durere.. Dar nu mă las învinsă, ȘTIU ca așa e, sper sa găsesc o bresa in care sa-mi pot tine copiii, bărbatul...nu pot..nu pot sa-mi tradez tineretea.
I-am povestit mamei ce spunea A si mi-a zis ca nu-i așa:))).(Nicu ar fi întrebat dacă-i pe pastile..si care anume, c-ar vrea si el sa ia).
-"Uite, la banca unde mă duc mereu sa rezolv câte ceva, e o doamna așa draguta.. Știi ce am făcut? Când m-am dus prima oară si am văzut ca e serviabila, am prins un moment si i-am cerut permisiunea sa mai vin si alta data la ea, si așa mi-am câștigat o relație.." 
-"Dar nu e normal sa ii ceri așa ceva, zic eu indignata. De ce nu-mi ceri si mie permisiunea sa intri in bucătărie, de exemplu?" 
Mama rămâne cu ochii mari, ce tupeu pe mine sa-i cer așa ceva.. Apo își da seama de comparație si rade ..
-"O sa-ți cer si tie voie dacă vrei"... 
Ne-am învățat sa stam amarati cu caciula in mana, sa cerem permisiunea sa fim calcati in picioare.:(. 

duminică, 6 mai 2012

"The Good Seeds"

"Children need to be educated and need to understand the world from an Orthodox view, from teachers and parents that know Christ and see the world, life, and their own soul with the illumination of Christ. This is very important. The children need to be formed in this environment, but they need also to learn how to wrestle against the world view they will encounter after they leave our school or home."

joi, 3 mai 2012

TV-ul




Mersi Lorena, draga:)

The most important thing we've learned,
So far as children are concerned,
Is never, NEVER, NEVER let
Them near your television set --
Or better still, just don't install
The idiotic thing at all.
In almost every house we've been,
We've watched them gaping at the screen.
They loll and slop and lounge about,
And stare until their eyes pop out.
(Last week in someone's place we saw
A dozen eyeballs on the floor.)
They sit and stare and stare and sit
Until they're hypnotised by it,
Until they're absolutely drunk
With all that shocking ghastly junk.
Oh yes, we know it keeps them still,
They don't climb out the window sill,
They never fight or kick or punch,
They leave you free to cook the lunch
And wash the dishes in the sink --
But did you ever stop to think,
To wonder just exactly what
This does to your beloved tot?
IT ROTS THE SENSE IN THE HEAD!
IT KILLS IMAGINATION DEAD!
IT CLOGS AND CLUTTERS UP THE MIND!
IT MAKES A CHILD SO DULL AND BLIND
HE CAN NO LONGER UNDERSTAND
A FANTASY, A FAIRYLAND!
HIS BRAIN BECOMES AS SOFT AS CHEESE!
HIS POWERS OF THINKING RUST AND FREEZE!
HE CANNOT THINK -- HE ONLY SEES!
'All right!' you'll cry. 'All right!' you'll say,
'But if we take the set away,
What shall we do to entertain
Our darling children? Please explain!'
We'll answer this by asking you,
'What used the darling ones to do?
'How used they keep themselves contented
Before this monster was invented?'
Have you forgotten? Don't you know?
We'll say it very loud and slow:
THEY ... USED ... TO ... READ! They'd READ and READ,
AND READ and READ, and then proceed
To READ some more. Great Scott! Gadzooks!
One half their lives was reading books!
The nursery shelves held books galore!
Books cluttered up the nursery floor!
And in the bedroom, by the bed,
More books were waiting to be read!
Such wondrous, fine, fantastic tales
Of dragons, gypsies, queens, and whales
And treasure isles, and distant shores
Where smugglers rowed with muffled oars,
And pirates wearing purple pants,
And sailing ships and elephants,
And cannibals crouching 'round the pot,
Stirring away at something hot.
(It smells so good, what can it be?
Good gracious, it's Penelope.)
The younger ones had Beatrix Potter
With Mr. Tod, the dirty rotter,
And Squirrel Nutkin, Pigling Bland,
And Mrs. Tiggy-Winkle and-
Just How The Camel Got His Hump,
And How the Monkey Lost His Rump,
And Mr. Toad, and bless my soul,
There's Mr. Rat and Mr. Mole-
Oh, books, what books they used to know,
Those children living long ago!
So please, oh please, we beg, we pray,
Go throw your TV set away,
And in its place you can install
A lovely bookshelf on the wall.
Then fill the shelves with lots of books,
Ignoring all the dirty looks,
The screams and yells, the bites and kicks,
And children hitting you with sticks-
Fear not, because we promise you
That, in about a week or two
Of having nothing else to do,
They'll now begin to feel the need
Of having something to read.
And once they start -- oh boy, oh boy!
You watch the slowly growing joy
That fills their hearts. They'll grow so keen
They'll wonder what they'd ever seen
In that ridiculous machine,
That nauseating, foul, unclean,
Repulsive television screen!
And later, each and every kid
Will love you more for what you did.

marți, 1 mai 2012

Interviul si altele

Am luat taurul de coarne si i-am chemat pe parintii mei aici... A fost o decizie luata peste noapte, ma simteam cumva datoare sa-i aduc langa mine, sa vada si ei America pentru prima oara in viata lor..
Nu stiu daca a fost bine, distanta ma proteja intr-un fel de toate discutiile pe care eu si mama le avem de la 16 ani ai mei.. Acum, in aceeasi casa pentru prima oara dupa 11 ani, tensiunile dintre noi s-au acutizat, diferentele ne fac sa ne simtitm straine si uneori ma gandesc cu tristete ca am stat 9 luni in pantecele ei si totusi, ma simt ca o straina fata de ea:((.. E drept ca iubirea mea e indeptata cum spre alte persoane insa mi-aduc aminte de copilarie ca o iubeam cu ardoare, o idolatrizam si numai gandul ca ar fi putut pati ceva, ma facea sa nu mai respir de frica... Unde s-a dus iubirea?:(((
O luna a durat aparenta liniste si intelegere, dupa care intr-o dimineata, saptamana trecuta, exact cand ma pregateam sa merg la biserica, mi-a taiat din nou aripile...
"Ar trebui sa dai copiii la scoala. Asta nu e scoala ce faci tu!"

Am plecat de acasa cu sufletul rupt, calcat in picioare, imi venea sa ma ascund intr-o groapa sa se termine toate- bineinteles ca e un gand tampit, dar durerea era asa mare ca simteam ca nu o mai pot cuprinde.

Am ajuns la biserica la sfarsitul intalnirii saptamanale a grupului Moms in the church.. In fiecare Marti, mamele se intalnesc cu Fr Anthony si discuta pe marginea unei carti a lui Sister Magdalena. Parintele tocmai vorbea despre o anumita categorie de oameni carora orice le-ai face, spune, demonstra, nu stiu decat sa critice. Parea ca vorbeste exact de mama.. i-ar fi prins bine sa participe la catehizare, numai ca nu stie engleza..
Dupa ce s-a terminat intalnirea, i-am spus in mare amaraciunea mea, numai cea legata de faptul ca mama nu ma sustine in HS si considera ca fac o prostie si distrug copiii:(..Si el, totusi, m-a mangaiat cumva, amintindu-mi ca de fapt, noi crestem copiii pregatindu-i pentru eternitate..Asta incercam sa face prin HS, pentru ca altfel, in scoala ii pregatesc numai pentru viata de aici..
Deci "eternity is our goal":)

Interviul a fost stangaci, m-am simtit f tulburata si limba mi se incurca in gura, as fi vrut sa-l intreb atatea, insa nu stiam cum, nu-mi veneau cuvintele.. m-am lasat pagubasa.. L-am lasat sa vorbeasca, cuvintele ii curgeau lin, nu l-am intrerupt.

Dupa cateva zile, in timpul slujbei, l-am vazut pe fiul lui la strana, una din fete canta, alta avea grija de un copil mic... si mi-au venit in cap cuvintele lui din timpul interviului, era ca un ecou in inima mea: "I have 5 kids and all are in the church"..
Ce alta bucurie pot avea eu ca parinte crestin decat asta? Mi se parea ca toti sfintii de pe pereti traiesc si ma bat pe umar, greutatea cuvintelor lor, insemnatatea lor, ma cocosa.. Oare eu voi putea spune la fel peste 20 de ani?

Trebuie sa plec sa iau fetele de afara.
Sunt mari de acum, vor sa mearga singure la joaca, iar mie mi se rupa inima de fiecare data cand le vad plecand.. Doamne ajuta-ne sa crestem bine pe copiii nostri.


duminică, 11 martie 2012

Nuante


Am gasit pe FB bannerul de mai sus si m-a traznit ca de fapt, asa vedem si noi homeschoolingul..

Mi-aduc aminte ca acum 2 ani si ceva ma chinuiam sa tot compun curricule, sa adun carti, imi bateam capul ce scoala sa urmez, cea din Romania, sau cea de aici, caci fiecare are plusuri si minusuri, materii prea stufoase sau unele deloc studiate..

Si am avut la un moment dat o discutie cu Nick, in care ma plangeam ca nu suntem pe aceeasi linie cu ce se invata la scoala, in opinia mea copiii nu erau asa de bine pregatiti ca la scoala publica.. si gandul asta ma facea sa innebunesc de revolta.. Pot si am vointa sa imi invat copiii acasa, conditiile sunt mult mai bune, de ce sa nu reusesc sa-i "educ" cum o fac specialistii??..

Insa Nick mi-a spus linistit ca nici macar asta nu vrea de la homeschooling.. sau mai degraba TOCMAI asta nu vrea.. Nu vrea sa mutam scoala de afara, la noi acasa, cu materii intepenite, cu teme multe si pauzele predeterminate, cu profesori pe care nu-i intereseaza decat materia LOR, fara flexibilitate, empatie si dragoste.

Ce vom face noi trebuie sa fie altfel, nu are defintie si tocmai de aceea e mai greu de indeplinit. Dar in mare, trebuie sa urmam inclinatiile fiecarui copil.. fara a-i obliga sa urce intr-un pat al lui Procust si a-i forta la anumite reguli pe care nu vor sa le imbratiseze sau nu se simt in stare sa le indeplineasca..

Mi-a luat ceva timp pana am digerat acest adevar.

Acum sunt linistita, mi-am dat seama ca are dreptate.

marți, 28 februarie 2012

Inceput de post.

Doamne.. ce oboseala.
Duminica seara am avut Vecernia Iertarii.. Imi place tare mult slujba asta - la lumina lumanarilor, biserica plina, cantari inganate si soapte atente.
Ne avertizase de dimineata Fr Anthony ca  "daca ati stii cate matanii vom face la Vecernia Iertarii, n-ati mai veni".. hehe..  Ne-am dus cu drag si inima plina, ghiftuiti si cu gandul la branza din frigider care isi astepta randul.. in seara aia, nu mai tarziu!

La noi la biserica vin cam 150 de familii, din care jumatate au copii, cel putin 2, de regula intre 3 si 6.

Si sunt de groaza americanii astia.. chiar enervanti, daca sunt pusi langa romanii de acasa..
Sunt mai habotnici decat noi, prezenti la fiecare slujba, nimeni nu intra in biserica DUPA inceperea slujbei, parcarea e plina ochi.. iar ei stau nemiscati timp de 2 ore jumate cat e Liturghia.

Noi, lenesii, ne urnim greu Duminica, ajungem dupa inceputul slujbei si ne strecuram vinovati pe usa, incercand sa ne facem invizibili.

Asa ca Duminica seara cand am ajuns la slujba, intarziasem si noi 5 min, dar deja nu mai aveam unde parca masina si cand am intrat in biserica .. era plina ochi.
Regula a fost ca trebuia sa facem matanie la TOTI cei din biserica, unii altora, insirati pe un sir rasucit, si incalcit, cu multe noduri.. Am facut la matanii de nu mai stiam cum ma cheama, batrani, tineri, copii, baietii din Altar (cca 17) si Fr. Anthony..
Abia a doua zi mi-am dat seama de ce-s intepenita, am o febra musculara de milioane..

Si ma gandeam dupa ce am terminat, oarecum victoriosi, ca matania e un remediu ex-ce-lent pentru tot felul de ganduri lacome, boli, mandrie, nimic din astea nu-si mai gaseau loc in capul meu- un singur cuvant se rasfata in creierul meu obosit- nani! somn, odihna..
Dau un regat pentru un pat!

God forgives and I forgive.
Forgive me, a sinner.
Pray for me, sister in Christ.




.

miercuri, 22 februarie 2012

Jesse Tree

Well, well.. Am ajuns in sfarsit si la Jesse Tree..
De multi ani ma tot invart pe langa ideea de a face un astfel de craft, potrivit perioadei postului si mereu ma impiedicam de.. neputinta si nerabdarea mea de a urmari indicatiile...

Anul asta, Ruth (profesoara de engleza care face homeschooling de la noi de la biserica) a venit cu ideea sa ne strangem intr-un grup si sa facem cate 6-7 ornamente fiecare, asa incat sa ajungem la 50 cu totul..

Am terminat cu ornamentele si partea finala de asamblare a ramas la latitudinea fiecaruia..
Eu am ales sa fac chiar copacul, unii au facut o carare care duca la Icoana Invierii... Copacul meu arata asa:






Acum, avem pentru fiecare ornament cate un pasaj din Noul Testament, pe care-l vom citi in fiecare seara.

Americanii sunt mult mai ordonati ca noi, ei trebuie sa aiba liste si sa stie exact ce fac, cat sa se intinda, daca le ajunge plapuma- asta cred ca e chiar o materie la scoala in care planifica bugetul si isi fac strategii pe anul in curs (man! ce limbaj).. Ceea ce e f bine, zic eu, in contradictie cu stilul nostru de lalaiala si "stai sa mai vedem", "poate nu acum, in viitor" etc..

Din acest motiv cred ca e bun Jesse Tree, pentru ca ne face mai constienti despre ce se petrece in fiecare zi, ne aduce aminte despre Noul Testament si Patimile Domnului, ne aduce mai aproape de ce se intampla cu adevarat in perioada asta..

Acum, sper sa-l pot urmari in fiecare zi si sa cooptez copiii la activitatea asta:)

vineri, 27 ianuarie 2012

Character Qualities to Teach our Children

Am cumparat mai multe carti despre problema caracterului de pe site-ul unei familii de homeschooleri(vad ca si-au deschis propria afacere cu carti) - http://www.thelearningparent.com.. 
Mi-a placut lista cu calitati- pe care au incercat sa le defineasca cu ajutorul pasajelor din Biblie (am facut o traducere in romana). 
Am printat lista si am facut un joc cu copiii, sa vad daca pot sa-mi dea o definitie sau un exemplu pentru fiecare.. 
Au fost foarte receptivi.


Obedience/ Ascultarea
Doing what is expected of me cheerfully, immediately, and thoroughly / Indeplinind ceea ce se asteapta de la mine, in mod pozitiv, imediat si complet
Colossians 3:20

Attentiveness / Atentia
Listening with the ears, eyes and heart / Ascultand cu urechile, ochii si inima.
Proverbs 15:31

Honor / Onoarea
Viewing and treating others as a special creation of God / Tratand pe ceilalti si intelegand ca oamenii sunt toti creatia minunata a lui Dumnezeu
I Peter 2:17

Kindness / Blandete
Treating others as you would like to be treated by them / Tratand pe ceilalti cum ne-ar place tuturor sa fim tratati.
Ephesians 4:32

Courage / Curaj
Standing alone for righteousness and yielding my fears to God./ Asumandu-ti corectitudinea si incredintandu-i lui Dumnezeu temerile.
Joshua 1:9

Joyfulness / Bucuria
Is choosing to have a good attitude even when circumstances are tough to bear / Reprezinta alegerea de a avea o atitudine pozitiva, chiar daca imprejurarile sunt grele.
Philippians 4:4

Initiative /  Initiativa
Seeing a need and taking responsibility to meet it withoutbeing asked / Atunci cand surprinzi un necaz si iti asumi responsabilitatea de a-l indrepta, fara a fi intrebat.
Ephesians 2:10,Ecclesiastes 9:10

Alertness / Vigilenta
Being keenly aware of what is taking place around me so I can be prepared with a right response / Practicand trezvia, ca sa stim ce se petrece in jurul nostru si sa fim pregatiti pentru a avea  raspunsul corect (crestinesc)
I Peter 5:8

Deference /  Ingaduinta
To hold others in esteem and give them first choice / A respecta opiniile altora si a le acorda sansa de a-si expune parerile.
Philippians 2:3

Gratefulness /  Recunostinta
Realizing that God has given me all I need and being appreciative to God / Realizand faptul ca Dumnezeu mi-a dat tot ce am nevoie si fiind recunoscator Lui.
Ephesians 5:20, Philippians 4:6

Dependability
Honoring your word and responsibilities even if it means unexpected sacrifice-
Psalm 15:3

Gentleness
Responding to others in a kind, understanding manner-
Galatians 5:22,
2 Timothy 2:24

Decisiveness
The ability to make wise deliberate decisions based onGod’s standards-
James 1:6

Discernment-
Ability to identify subtle untruths or motives-
Hebrews 4:12

Self-Control
Subjecting my own desire to the control of the Holy Spirit-
Proverbs 25:28

Truthfulness
Trustworthiness by accurately reporting the facts-
Proverbs 8:6,7

Humility
Acknowledging that any good I have achieved is a gift fromGod and my life is to be used as in instrument in His hand-
Micah 6:8

Diligence
Viewing each task given to me as a special duty and puttingforth the effort to do my very best-
Colossians 3:17

Loyalty
Committed to the welfare of those I serve even to the detrimentof my own comforts-
Proverbs 20:6

Orderliness
Managing my life and my belongings in order to reach maximum potential-
I Corinthians 14:40

Flexibility
Cheerfully being willing to change my plans whencircumstances beyond my control require it
Philippians 4:6,7

Boldness
Facing confrontations with the assurance that God will blessthe outcome if I’m standing firm for truth
Proverbs 28:1

Generosity
Giving unselfishly to the needs of others
Luke 6:38

Meekness
Yielding my expectations (rights) to God without getting Angry Psalm 25:9

Patience
Waiting for God’s timing with a happy heart-
Hebrews 12:1

Persuasiveness
Skillfully handling truths to lead others in a right path
Acts 28:23

Resourcefulness
Using things which others might discard in a creativeway
Colossians 3:23-24

Sensitivity
The ability of putting yourself in another’s shoes and trying to see life from his point of view-
Colossians 3:12

Forgiveness-
Picturing how Jesus died on the cross for my sins so that God’s love can flow through me to others who have wronged me-
Colossians 3:13

Enthusiasm-
Expressing joy in each job I am given to do-Colossians
3:23, Philippians 4:4

Hospitality-
Making those who visit our home feel comfortable-Romans
12:13, Hebrews 13:2

Discretion-
Avoid any words, actions or attitudes that could give theappearance of evil-
Proverbs 1:11.12

Honesty
Speaking the truth in all situations
Colossians 3:9

Love-
Giving unselfishly of myself to the needs of others-I John 3:18

Prudence
- Exercising caution in all situations; foreseeing theconsequences of my actions-
Proverbs 22:3

Punctuality-
Being prompt in all commitments, honoring the time ofothers-
Colossians 4:5

Respectfulness-
Treating others with honor and esteem-

Thoroughness
Bringing to completion each task I do with excellence-
Ecclesiastes 7:8

Tolerance
Giving others room to grow at different rates as God leads them-I Corinthians 8:12,13

Virtue
Maintaining moral excellence and setting godly standards-II
Peter 1:5
Wisdom-
Learning to see life from God’s point of view-Psalm 90:12

Endurance-
The inward strength to endure tribulation with determination-I Peter 2:20-21, Philippians 4:5

Availability-
Being willing to attend to a need when I am called to help-
Isaiah 6:8

Contentment
Realizing that God has given me all I need for my present happiness-Philippians 4:11,12

Compassion
Being willing to expend effort to help alleviate thesuffering of those in need-Proverbs 3:27

miercuri, 17 august 2011

Cuvinte despre cresterea copiilor

Vrednica de dispret este femeia care se poate plictisi cand are copii, si ferice de cea care, mandrindu-se cu titlul sau de mama, isi priveste copiii ca pe cea mai mare podoaba a sa. (Sfantul Filaret al Moscovei)


Suntem parinti rai,nepasatori. Si femeile nu folosesc vremea sarcinii pentru a incepe educatia nu numai duhovniceasca, ci pur si simplu morala. Iar dupa aceea ne miram cum se face ca avem asemenea copii. Or, purtarea acestora , tendintele lor sunt, pe langa toate celelalte, si urmare a educatiei primite de la noi. Pentru ca nu facand morala se educa copiii. Daca in familie este pace si intelegere, liniste si dragoste, copilul deja capata o experienta duhovniceasca normala. Daca in casa sunt neintelegeri, certuri, rivalitate intre parinti, pe scurt, orice manifestare a neiubirii, copilul capata rani sufletesti care apoi vor trebui tratate toata viata, si vindecarea lor sta sub semnul intrebarii. In felul acesta, cu nechibzuinta, ne putem mutila propriii copii. (Protoiereul Vladislav Svesnikov)

Majoritatea greselilor din educatia religioasa privesc cel de-al treilea aspect al vietii religioase, si anume sfera “expresiilor”. Parintii si dascalii se grabesc sa le imprime o serie de deprinderi exterioare, fara sa le lege cu lumea launtrica a copilului si, mai mult, adesea ignorand de-a dreptul aceasta lume. Sa luam, de pilda, rugaciunea. La o varsta frageda, copiii sunt gata sa repete dupa cei mari cuvintele rugaciunii, sa-si faca cruce, sa sarute iconitele. In urma acestor actiuni exterioare, in sufletul de copil, care este curat si neincetosat duhovniceste, apar cu usurinta miscarile launtrice corespunzatoare. Trebuie insa sa deschidem pentru rugaciune si sufletul copilului, nu doar gura. Cel mai bun mijloc de a imprima in sufletul copilului ceea ce corespunde cuvintelor rugaciunii, sensului semnului crucii, este de a nu asista pur si simplu la rugaciunea copilului, ci a te ruga tu insuti impreuna cu copilul, punand in aceasta rugaciune toata puterea, tot focul sufletului tau. Rugaciunea parintilor se intipareste atat de adanc in sufletul de copil, incat devine pentru el un vector real al experientei duhovnicesti. (Protoiereul Vasilie Zenkovskii)



Cand parintii incearca sa-si induplece copiii sa se indeletniceasca cu stiintele, le spun mereu: “Cutare om de neam prost, desavarsindu-se in retorica, a primit o dregatorie foarte inalta, a dobandit bogatie mare, si-a luat nevasta bogata, si-a facut o casa grozava, a devenit vestit si temut”, pe cand de cele ceresti nimeni nu aminteste macar o data… cantandu-le cantecul acesta chiar de la inceput copiilor vostri, nu-i invatati altceva decat temelia tuturor patimilor, facand sa se salasluiasca in ei doua patimi, cele mai puternice dintre toate: iubirea de castig si slava desarta, care este si mai pacatoasa…. trupul nu poate trai prea mult daca se hraneste cu hrana vatamatoare: nici sufletul, primind asemenea indemnuri, nu se poate gandi vreodata la ceva barbatesc si maret cu adevarat. (Sfantul Ioan Gura de Aur)


Foarte multi parinti, care isi iubesc mult copiii, ii strica intr-un fel, fara sa inteleaga, din pacate, ce mult se vatama acestia atunci cand mama, de pilda, dintr-o iubire trupeasca exagerata, ii zice copilului, imbratisandu-l si sarutandu-l: ce copil bun am, cel mai bun copil din lume!” si asa mai departe. De la o varsta foarte frageda (cand inca nici nu poate sa constientizeze aceasta), copilul dobandeste, fara voia sa, o parere inalta despre sine- si, bineinteles, inceteaza sa mai simta nevoia puterii bune a lui Dumnezeu si nu se pricepe sa-I ceara ajutorul. Asa se formeaza in sufletul lui ingamfarea, si foarte multi o iau cu ei in mormant, fiindca nu se pot desparti de ea. (Staretul Paisie Aghioritul)


Cea mai bogata mostenire pe care parintii pot sa o lase copiilor este copilaria fericita, plina de amintiri tandre despre tatal si mama lor. Aceasta va lumina zilele care vin, ii va pazi de ispite si-i va ajuta in incercarile vietii de zi cu zi dupa ce vor parasi casa parinteasca.

Parintii trebuie sa fie asa cum vor sa-i vada pe copiii lor, ci nu cu vorba, ci cu fapta. Ei trebuie sa-si invete copiii prin exemplul vietii lor. (Sfanta Mucenita Alexandra, Imparateasa Rusiei)









luni, 20 decembrie 2010

turtite

http://edithfrincu.blogspot.com/2010/05/turtite-dulci-cu-branza.html

vineri, 3 decembrie 2010

Budinca

http://www.bucataras.ro/retete/14366/budinca-cu-ricotta.html

miercuri, 13 octombrie 2010

marți, 12 octombrie 2010

duminică, 18 iulie 2010

Demnitatea

"Fiecare om este un print, un fiu al lui Dumnezeu, si pentru asta trebuie sa-si apere aceasta demnitate de fiu al lui Dumnezeu, cu toate mijloacele.."

Sa luam aminte la acest lucru si sa saltam capul din pamant.
Suntem fii ai lui Dumnezeu, si prin impartasanie ne facem raspunzatori de asemenea titlu important, deci sa fim indrazneti si sa ne aparam.. credinta, demnitatea, libertatea.

miercuri, 7 iulie 2010

joi, 1 iulie 2010

Câţi în Hristos v-aţi botezat,

Duminica l-am botezat pe Nectarie. Au fost cateva persoane apropiate din biserica si nasii. Nu prea am avut de unde alege, dar multumim Domnului ca totusi avem familia preotului.
Dimitri (fiul lui) si Popadija (sotia preotului) au fost nasii..
Alte obiceiuri decat la noi, ei fiind americani, imprumutau si de la rusi si de la sarbi cate ceva. Copilul a trebui sa poarte o camasa alba cu o cruce pe spate, dupa Botez. A primit o cruce mica pe care trebuie s-o poarte la gat.
Nasii nu tin copilul pe timpul botezului, l-am tinut noi, ei fiind de-o parte si de alta a noastra.
Nectarie a fost cuminte, a plans de abia a treia oara cand l-a scos dar s-a potolit repede cand si-a dat seama ca nu mai e rost de alta balaceala asa abrupta ....:)

Dupa botez, a fost foarte calm:)

a stat la fratiori in brate,

a dormit mare parte din Slujba ramasa: Mirungerea,

Au cantat pentru el,

mami l-a impacat cand s-a trezit speriat


Adormit din nou,

a intrat in Altar,


a fost impartasit (starnind reactiile tuturor de acolo: nu a plans si a fost fericit sa pape din lingurita)

si apoi a tras un somn luuung, ca dupa un botez pe cinste:)


Câţi în Hristos v-aţi botezat,

în Hristos v-aţi şi îmbrăcat. Aliluia.


PS: O mica mare lamurire asupra camasutei:D.. Desi sunt un antitalent grozav la croitorie, acea camasuta EU am facut-o!!! Hehe, mi-au murit laudatorii. Am bibilit la ea 2 zile, si mi-a facut foooarte mare placere, as mai fi pus la ea cate ceva daca Nick nu mi-ar fi adus aminte ca avem un baietel, nu o fetita:)

Dar trebuie sa precizez ca mama mi-a explicat cum sa tai materialul, prin YM pe video:)..

...


...


...

duminică, 20 iunie 2010

Vasul netrebnic

O bătrână nevoiaşă dintr-un sat uitat, de munte,

Care vieţuia în pace în căsuţa de sub punte,

Îşi căra, cu trudă, apa, ce-i era de trebuinţă,

De departe, dintr-o vale, cu o biată cobiliţă.

Ea avea pe bătătură două vase bătrâioare,

Şi cu ele, bunicuţa, atârnându-le-n spinare,

Aducea, pe potecuţă, apă, zilnic, fericită,

Şi nu se plângea vreodată că e tare ostenită.

Dintre cele două vase, unul nu era perfect,

Căci avea o crăpătură, un vădit şi clar defect.

Şi, umplut fiind cu apă, când venea pe potecuţă,

Jumătate din aceasta, se scurgea prin poieniţă.

Pentru-a sa meteahnă, dânsul, se simţea
neînsemnat

Şi era întotdeauna trist şi decepţionat,

Fiindcă treaba-ncredinţată, când era cărat în
spate,

De bătrâna lui stăpână, o-mplinea pe jumătate.

Celălalt vas al bătrânei, nu era deloc defect,

Nu avea nicio fisură, şi avea un bun aspect.

Pentru asta vasul nostru era tare îngâmfat,

Socotindu-se destoinic şi râdea de cel crăpat.

Ani şi ani a dus bătrâna apă de izvor, în spate,

Către casa ei din munte…, doar un vas şi
jumătate.

Într-o zi, fiind pe cale, vasul şubred şi
crăpat,

Obsedat de-a lui meteahnă, zise tare ruşinat:

Să mă ierţi, te rog, stăpână că-ţi produc atât
necaz,

Iar tu maică, fiind bună, nu îmi baţi al meu
obraz,

Căci de ani, întotdeauna, apa ce-o aduci din
vale,

Eu am risipit-o, zilnic, prin al meu defect, pe
cale.

Dumneata, stăpână bună, nu mi-ai zis că sunt
netrebnic,

Ci-mi acorzi aceeaşi cinste ca şi fratelui meu
vrednic.

M-aşteptam demult stăpână să m-arunci peste
vâlcele,

Să ajung hârb în gunoaie, să fiu oale şi ulcele.

Zâmbitoare, bătrânica, zise vasului crăpat:

Ia priveşte partea-n care, eu, pe tine te-am
purtat!

Nu observi că este plină de flori vii şi
colorate?

Ceea ce nu vezi pe cale, de priveşti cealaltă
parte.

Eu, ştiind a ta meteahnă, că eşti şubred şi
crăpat,

O grămadă de seminţe de garoafe-am semănat;

Şi zambile, şi lalele, şi crini albi şi
micşunele…

Şi-mi împodobesc căsuţa cu aceste floricele!

Ba mai mult, o altă parte din flori, eu, o vând
la piaţă

Şi cu preţul de pe ele mă hrănesc şi sunt în
viaţă.

Asta pentru că, pe cale, când ne-ntoarcem de la
apă,

Zilnic, tu le uzi pe ele, ca o mamă filantroapă.

De n-aveai această hibă, dacă nu erai aşa,

Nu ar mai fi fost atâta frumuseţe-n casa mea.


de la FV

joi, 17 iunie 2010

miercuri, 2 iunie 2010

Mr. Musculo

La o luna, ne laudam cu un bebe puternic.. A luat 1.5 kg si se inscrie si el in curba de crestere a bebeilor Baciu.. Asadar, avem inca un Mr. Musculo: