Acasa la Megan pare in alta lume. In curtea din spatele casei, se joaca niste fetite mici, in verdeata abundenta, plina de balarii, marar, cherry tomatoes si alte minunatii cu miros salbatic.
Aici sunt Olga si Kayla, care au venit sa faca niste desene dupa natura, destul de greu daca e s-o intrebi pe Olguta, care prefera portretele.
Florence e fetita cea mare a lui Megan. E dulce si foarte politicoasa. Nectarie cred ca are o slabiciune pentru ea, si acum a gasit momentul sa se joace impreuna, caci la biserica sunt prea multi copii, adulti, alte tentatii baietesti pentru el. Acum cateva saptamani ne uitam pe o carte cu literele alfabetului, intr-o incercare futila de a face putina scoala cu el, si i-am aratat litera F.
"F" de la Florentina, Franta, floare si.. de la "Florence", m-a intrerupt Nectarie. Well, sigur ca da puiule, nu aveam habar ca ai remarcat-o pana acum, Doamne ce surprize imi ascunde copilul asta ... :)
Cele doua fetite mici, Julianna si Rosalind, au ramas sus in casuta, si stateau ca doua babute afara pe balcon participand cu chiote de veselie la jocul celor doi mai mari.
Nectarie i-a jumulit mararul din curte si apoi o bagase in casuta pe Florence, cu pretextul sa faca mancare :).. L-am prins rontaind la marar..
Aici s-a rusinat saracul, cand i-am spus sa faca o poza cu ea.. Cross my heart, puiule, ca nu o arat la baietii mari, nici lui Stavros, prietenul tau de la biserica, cel care a spus ca la 20 de ani el se va casatori. Cu Cornelia. Stia foarte sigur asta.. Mai bine ca ea.
E ceva de poveste in casa ei, pornind de la curtea asta neingrijita si plina de buruieni, nu pot sa zic ce, dar asa simt cand stau si pazesc copiii mici care se joaca. Poate ca pleaca de la Megan, care e un fel de Fairy, aducand la viata desene spectaculoase si servindu-le ceai pe fetele cele mari din niste cescute mici si poleite cu o fibra aurie pe margine, poate ca e de la lucrurile mici si practice, din lemn, pe care le gasesc pretutindeni si pe care sotul lui Megan le mestereste in atelierul lui de sub casa, poate sunt desenele de pe peretii camerelor, pline de culoare si melancolie, poate de la oceanul care se vede de la balconasul lor, nu pot sa pun degetul pe ce anume ma face sa ma simt asa. Dar imi place, asa imi imaginez viata americanilor "flower power", din aceia buni care mai sunt si evanghelizati, adica ortodocsi, ca Megan si Gaelan.
4 comentarii:
Mai sâsâie serpii?
Or mai sasai, dar nu e curtea noastra aici, suntem in vizita. Fetele cele mari fac un curs de desen cu o fata de la biserica noastra.
M-ai terminat cu postarea asta, asa as vrea sa imi cresc si eu copiii. Dar sunt consemnata la apartament.
Eh, si pentru mine e ceva deosebit, ca la noi acasa nu e asa. Cred ca tine de faptul ca sunt niste artisti amandoi.
Trimiteți un comentariu