Bunicul il hatana pe Nectarie pe poarta. Daca erau fetele, sau Codrin, le spunea acrit sa se dea jos ca rup balamalele:) Il joaca pe degete Nectarie si el e numai zambete. Daca bunicul refuza sa-I indeplineasca vreo cerere, ii da na-na... Si bunicul zambeste. Acum se joaca de-a v-ati ascunselea, si nepotul rade cu sughituri.
Azi dimineata Nectarie a varsat jumatate din borcanul cu miere pe masa si nu l-am pedepsit, l-am certat bland.. Bunicul se uita mirat..
Am vorbit cu Alina si mi-a spus ca in fiecare zi se gândește la mine când mai da cu capul de o poarta birocratica, sau de câte un marlan pe strada.. A ajuns sa simtă ca nu mai vrea, ca nu poate sa mai reziste in tara... Ce tristete, ce durere.. Dar nu mă las învinsă, ȘTIU ca așa e, sper sa găsesc o bresa in care sa-mi pot tine copiii, bărbatul...nu pot..nu pot sa-mi tradez tineretea.
I-am povestit mamei ce spunea A si mi-a zis ca nu-i așa:))).(Nicu ar fi întrebat dacă-i pe pastile..si care anume, c-ar vrea si el sa ia).
-"Uite, la banca unde mă duc mereu sa rezolv câte ceva, e o doamna așa draguta.. Știi ce am făcut? Când m-am dus prima oară si am văzut ca e serviabila, am prins un moment si i-am cerut permisiunea sa mai vin si alta data la ea, si așa mi-am câștigat o relație.."
-"Dar nu e normal sa ii ceri așa ceva, zic eu indignata. De ce nu-mi ceri si mie permisiunea sa intri in bucătărie, de exemplu?"
Mama rămâne cu ochii mari, ce tupeu pe mine sa-i cer așa ceva.. Apo își da seama de comparație si rade ..
-"O sa-ți cer si tie voie dacă vrei"...
Ne-am învățat sa stam amarati cu caciula in mana, sa cerem permisiunea sa fim calcati in picioare.:(.
