Cred ca cel mai mult in Onesti ma infioara un mic sentiment de déja-vu, care apare cateodata cand vad toamna plina de frunze galbene, scoala in distanta, de dupa copacii inalti a lui Nectarie, sau frânghiile de rufe asezate in spatele blocurilor cu 4 etaje, sau mirosul de vinete coapte, sarmale si alte tomnatice mancaruri care razbate uneori prin toata incremenirea de aici. E un orasel linistit, si numai el intreg imi aduce inapoi, cu toata forta, copilaria mea de pana la liceu.
Unele cladiri au ramas neatinse de duhul lumesc de dupa revolutie, parca sunt inca incarcate, cocoșate de anii comunismului -astea ma infioara si imi da niste senzatii amestecate, de groaza, placere, disperare - e ceva ce nu pot controla.
Parca am nimerit intr-un film vechi, ne uitam si eu, si Nicu, la oameni, pana si stilul celor trecuti de o anumita varsta e neschimbat, pantaloni cu talie inalta, tricouri de polistiren, imbibate bineinteles cu miros de transpiratie, toate femeile poarta vara palariute de soare si au o anumita obsesie in a-si aranja parul cat mai bine, vizita la coafor e un must. Poate toate aceste senzatii imi sunt intarite si de matusa mea, o doamna miniona de 70 de ani, care pare arhetipul batranilor din acest mic orasel. Maruntica si iute, cu parul rar, dar coafat si vopsit intr-o vagă undă roscatie, vine uneori pe la noi sa ne faca mancare. Dupa o viata de munca, 4 copii si un divort urat, singura consolare pe care o mai are e sa mearga in vizita pe la rude, chemata ba de unul, ba de altul, gatind oale de sarmale, ciorbe, fripturi, checuri, dulceturi, compoturi, facand orice care sa ii umple timpul, departe de singuratatea garsonierei ei saracacioase. Un studiu de caz viata ei, bun de dezbatut cu copiii. Trist, dar cu o oarecare rezolutie luminoasa spre sfarsit.
Nu ne-am asteptat sa ne placa aici, ne gandeam ca o sa fie o escala, in drumul spre Poiana Sarata, insa se pare ca pe Nicu il ajuta mai mult sa se re- adapteze lumii acesteia noi. Si pe Olguta nu o mai inspaimanta oamenii si traficul, iar ceilalti sunt ok, unde ne-om nimeri, numai impreuna sa fim.
