Co-op fools :)

Blurry and silly pics. 

Olguta "sta" sa ma intreaca :).. 

Ceilalti doar s-au prostit.

Arma

Imi place co-op-ul asta. E foarte casual, nu ma simt presata de nimic. Nu am prietene, nu comunic decat banalitati, "hi, how are you" si cam atat. Cat timp copiii sunt prin clase, stau in masina, cos, ascult muzica, vorbesc la telefon cu Romania, bliiiiss :).

Ma bucur sa vad ca cei mari sunt apreciati, data trecuta a venit profa de anatomie a Olgutei si mi-a laudat-o de imi era rusine de fiica-sa (care asculta conversatia): ca ce speech minunat a facut, e cea mai buna eleva din clasa, atat de confidenta (?!!) si sigura pe ea ( a avut de prezentat tot ce a putut aduna de pe internet despre Skin).. Ma umfla rasul, caci Olgu pare timida si nu prea vorbeste, dar de data asta, si-a pregatit lectia cu Nicu si a stiut pe ce butoane sa apese, a privit auditoriul in ochi, inflexiunea vocii, siguranta in prezentare, pfiu, clasa de speech de anul trecut vad ca da roade, finally!! Si lectiile de seara cu N, family time cand fiecare vorbeste pe un subiect ales, toate astea sunt bune. 

Intr-una din saptamanile trecute a venit Codrin la masina, dupa ce terminase English Language, si mi-a spus razand ca un baiat din clasa lor avea o arma in backpack. Nu am inteles din prima, mi se parea ciudat, l-am intrebat daca e adevarata? Sigur, i-a scos-o din buzunarul backpack ului si a si tras usor in jos, nici n-avea glont pe teava! Mi s-a parut ca nu aud bine, asa ca l-am mai intrebat una alta, cum de a ajuns sa i-o arate?. Pai se jucau, se intepau cu o pioneza si cand a venit randul lui Codrin sa il intepe pe Ryan, asta i-a aratat piesa de rezistenta...

 Pe moment am inteles ca a fost o amenintare voalata, ca daca nu se potoleste, ii arata el (Ryan) ce poate sa faca, si m-am enervat cumplit. Da-o-n spanac de treaba, eu nu-mi dau copiii la scoala publica tocmai ca sa ii feresc de astfel de incidente si in SINGURA zi din saptamana in care merg la un co-op amarat dau peste unul ca asta??!!

M-am dus in pauza cu C in clasa si el mi-a aratat gun-ul in backpackul aruncat pe masa. Era un pistolet mic, metalic. Hmmm.

Am cautat-o pe directoarea programului, Sylvia, o tipa mid-fifties, imi place de ea ca e blanda si ne intelegem, si am intrebat-o care e policy-ul de acolo, cu adusul armelor la co-op. Nici daca i-as fi dat cu ceva in cap nu ramanea asa perplexa!

Mi-a zis ca asta e o acuzatie grava si sa mergem sa discutam cu sefa board-ului.. Bleah, mi-am dat seama ca se ingroasa treaba dar nu mai puteam da inapoi si voiam sa stiu daca trebuie sa stau linistita sau nu mai vin deloc aici. Gandul ca astfel de lucruri se intampla oriunde ma strangea de gat, mi s-a parut nedrept si voiam sa se faca lumina in problema asta, sa stiu daca e alb sau negru.

Melissa m-a tras usor de limba, de unde initial nu voiam sa ii dau numele baiatului, m-a amenintat putin, a incercat sa imi spuna ca in scoala publica un astfel de incident implica politia si ar fi bine sa il rezolvam noi, intre noi (femeile) cu tact. Trebuia sa mearga sa vorbeasca cu mama lui Ryan intai si de acolo sa vada ce urmeaza... Pana la urma mi-am dat seama ca in momentul in care m-am dus la Sylvia sa ii cer parerea, am ales sa fac public acest incident si nu mai aveam cum sa dau inapoi, asa ca i-am spus de Ryan. Cele doua s-au dus apoi sa lamureasca problema si dupa o perioada de timp le-am gasit intr-una din clase cu mama lui R. Nu m-am bagat, ca sa nu pun paie pe foc, am asteptat sa vina Sylvia sa imi spuna deznodamantul. Inca nu eram sigura daca era o arma adevarata sau mi se paruse.

Nu era.

A venit S la mine si mi-a spus ca i-au confiscat-o, dar nu era o arma, era un cap gun, foarte asemanatoare cu una reala. In US e mandatory sa marchezi orice arma care e toy, cu un fel de inel portocaliu, pentru ca altfel politia are dreptul sa considere ca e arma adevarata si poate sa traga. Pretty big sh**t! Ryan scosese inelul portocaliu si se facea ca e adevarata. 

In fine, S mi-a spus ca e destul de grava situatia, chiar si asa, cu un toy gun, si ca va fi pusa in discutie la un board meeting in zilele urmatoare. 

Am discutat seara acasa, ele mi-au cerut sa scriu si un email cu ce se intamplase in ziua respectiva in clasa, si dupa ce am discutat cu Codrin, cu N, am decis ca sarmanul baiat nu facuse nimic extraordinar de rau, fusese doar un show off, care la o adica si Codrin putea sa il faca, ca asta e varsta. Am incercat sa dreg busuiocul ai am scris un email in care l-am absolvit de vina pe R, dar n-am putut sa pacalesc pe Melissa si celelalte si tot au citit printre randuri.

Adevarul e, ca daca se intampla sa fie real gun, toata situatia legala a co-op-ului se dizolva, homeschoolingul aparea sub o mare lupa si autoritatile statului intrau sa rezolve ei problema asta, cum stiau mai bine. Intr-o scoala publica, un astfel de incident duce la lockdown, se inchide scoala, copiii stau sub banci si SWAT team vin sa gaseasca copilul problema. Melissa mi-a spus mai incolo ca ar putea sa ii faca si cazier si totul capata proportii astronomice. 

Nu imi venea sa cred ca de la o banuiala am ajuns la asa ceva.

Saptamana urmatoare Ryan nu a avut voie sa vina la co-op, mama lui m-a abordat de dimineata si si-a cerut scuze (!!), am discutat putin amandoua, mi-a spus ca fi-su impreuna cu tatal au fost sa se intalneasca cu boardul co.op.ului, un pastor si ca i-au cerut lui R sa scrie o scrisoare de apology.. 

Man, ce societate e asta? M-am simtit si mai rau, pe de o parte mi-era de saracul baiat ca tebuie sa treaca prin atatea furci, pe de alta ma gandeam ca o sa il enerveze si mai rau toata tarasenia si poate vine sa se razbune pe noi cu una adevarata... 

Am incercat sa le zic madamelor, dar ele erau deja un pas inaintea mea, ii facusera cica "counseling " lui Ryan. 

In fine, nu mai era nimic de facut ca sa repar treaba, am lasat-o asa. 

Au venit pe rand sa discute cu mine -Sylvia the general director, Lucinda the treasurer, Melissa the board director. 

Saptamana asta l-am vazut si pe R, se purta ca si cum nimic nu se intamplase, doar ca ma evita. Pe Codrin l-a imbratisat la un moment dat, banuiesc ca asta echivaleaza cu un apology, e bine si asa, sper sa fie totul o invatatura si lucrurile sa ramana asa cum sunt.

Little Prince

Lia ii citeste lui N din cartea Little Prince :). Cred ca face asta pentru ca e mai interesant decat sa stea in living room la lectia de matematica a Olgăi. Eh, fiecare si-a ales partea :)

Din calatorii:)

Si-am sarbatorit..

Acasa, cu un tort. Si nu s-au batut C cu O, au fost chiar dragalasi. Si Nectarie nu s-a tavalit pe jos. Cornelia a fost ca de obicei. 

Marele si uratul 4 si 0. 

Happy birthday and Many Years together with all my dear ones, I love you!

Olguta mi-a facut o felicitare si m-a imbarbatat. Cine are nevoie de un reality check, ar trebui sa apeleze la ea.

Codrin, ca de obicei, un mare dragalas, mi-a scris HB pe un colt de revista mototolit. Apoi N, cat timp eram eu plecata, l-a convins sa scoata ceva.. Cam atat a stors:

Trandafirii 

Apoi am gasit un loc unde ne-am sarbatorit putin. Veggie Grill... Nicu a fost dezamagit ca nu a prea gasit grillul in farfuria lui (ala de porc pesemne)..

Flower girl

Mi-a trimis mama niste poze, sa ma mai indulcesc cu amintiri din copilarie

La 6 ani, intr-o rochie facuta de mama, de care eram foarte mandra, la o nunta undeva, la tara, pe langa Focsani.

Si asta, nu o aveam, de la nunta noastra.. Vreau inapoi acolo :)

La dentist

Ha! Mai ceva ca Star Trek :)

Age doesn't metter when it comes to TVs and remote controls