marți, 24 iunie 2014

Lia - 8 ani




Zilele trecute am sarbatorit-o pe Cornelia la plaja. A devenit un obicei, cand mai aniversam pe cineva, avem locul nostru unde mergem si ne asezam. De acasa, am incarcat in cos toate cele necesare si am plecat sa-l luam pe N de la servici. Plaja e la 30 de min de noi. Olguta m-a ajutat sa asez fata de masa si paharele, creste fata mea si incepe sa ma ajute, Slava Domnului, e greu sa ii inveti lucrurile frumoase, as vrea sa le vada tot timpul in familie, sa le recunoasca mai incolo.
Nectarie a facut un tantrum cand am plecat, pentru ca il imbracasem cu un maieu albastru, pana la urma, satula de urlete si lipsa limbajului, i-am spus "pune, mama, ce vrei tu pe tine!" Si a trebuit sa il ajut si sa se dezbrace. Urmarea a fost ca s-a asortat la pantaloni cu tricoul..
Vin zile gele si cu obsesia asta a lui. :)








Am fost in magazin cu ei zilele trecute, sa ii cumpar cadou Corneliei, si nu am scapat asa usor, am mai luat si lui Nectarie niste sandalute, de fapt papucei cu un fel de cordeluta in spate, sa ii tina mai bune pe picior. Insa pe el tare l-au mai enervat cordelutele alea, inca nu le gasise rostul, asa ca ieri am gasit sandalutele facute papuci. Țaranul tot țaran ramane, chiar daca s-a nascut in Nevada.












Fetele mele dragi. Ma bucur sa le vad ca seamana si se joaca intre ele. Cornelia nu si-a ales papusa de cadou pana nu a intrebat-o pe Olguta daca ii place si ei..












Aici, baietii mei, care mai de care mai frumos :) greu sa ii prind in cadru pe toti.















duminică, 15 iunie 2014

Odihna

O poza cam suie, dar asta e caracteristica lui Nicusor.




Ieri am fost la concert cu copilasii mei, si daca nu era accidentul cu degetul rupt, ar fi fost totul bine. Am vrut sa ajut baietii la carat instrumente si mi-a cazut un drug metalic pe degetul de la picior. Mi-am dat seama ca s-a rupt ceva, din fericire cred ca e doar unghia. Asa ca mi l-am bandajat, i.am pus doua atele si stau in pat.



E chiar un prilej bun sa iau o pauza.

La SD Fair, dupa concert, ne-am dat voie sa sarbatorim nitel si am plecat cu copiii sa ii dam in masinute. Au calarit niste caluti intr-un carusel, s-au invartit intr-o roata inalta, cum era cea de pe la noi din Oraselul Copiilor, dar mai sofisticata, nu asa ruginita si scartaietoare si apoi s-au lovit cu masinutele intr-un Bumper Cars Corner. Si s-au dus $50.









Maine pleaca si familia Gusty, vom ramane singuri pe aici. Poate astea sunt lectii de viata, incerc sa le iau asa, fara sa mai dramatizez. Tot e bine ca au avut un sleep over la noi acasa. Primul pentru copiii mei - ca asa e bine, sa am pe cineva in care am incredere.





luni, 9 iunie 2014

Romanisme

M-am dus sa-l iau pe Nicusor de la job si de departe, vazand masina cum se apropia, mi-a facut semn de autostop. Am intrat in joc si am oprit cu o fata oparita, putin mai incolo de unde statea el..

- Haideti, urcati mai repede!

- Vai, multumesc, zice el suindu-se greoi, mergeti pana la Craiova?

- Nu. Pana la Popestii Leordeni, eu, acra.

- Eh, ce sa faci... Poate gasesc alta cursa pana la Craiova.

Pauza.

- Deci cat dati?

- Pai, cat cereti?

- Cat crezi mata, zic eu. Lasa, ca ne intelegm mai incolo ( :D)

- Eh, asa sa fie, de la mine mai putin, de la Dumnezeu mai mult.

Dupa care am inceput sa radem in hohote. Copiii ne urmareau din spate nedumeriti.