miercuri, 31 decembrie 2014

luni, 22 decembrie 2014

Trenul

E tarziu si copiii nu dorm, fiecare tuseste pe cate o nota. Nectarie incearca sa o imite pe Cornelia. A dormit la pranz si nu are chef sa se culce, il chinuie pe Codrin cu giumbuslucuri.

Se aude un tren in departare si imi da o senzatie de acasa. Nu stiu ce amintire mai e si asta, mi s-au rasucit toate in cap si nu le mai disting.

Am adunat cadourile de Craciun si am avut o oarecare tristete ca am ajuns eu sa fiu cea care imparte cadourile, eu cea care trebuie sa ma ascund sa le impachetez. Nu e drept sa treaca atat de repede timpul.

Cred ca ma fac o ursuza, nu-mi plac rolurile astea de matroana, nu vreau sa devin bunica, nu vreau sa fiu in locul mamei. Dar nu stiu ce sa fac, pare-se ca vrand/nevrand, trebuie sa trec prin toate etapele. Ma simt neputincioasa si asta ma paralizeaza si mai tare.

Le-am ascuns bine printre hainele din dulapul meu si stiu si-gur ca Olguta stie si-gur ca acolo sunt si le va cauta. Olguta e fetita mamei ei :)
Ma gandesc si la faptul ca sunt prea multe cadouri, as fi vrut sa trimit si acasa la cineva, nu e drept sa ne rasfatam prea mult aici.

O sa le placa sa rupa folia, o sa fie mai mare incantarea de a le vedea sub brad, decat sa se bucure de ele, caci stiu ca nu sunt cele pe care si le-au dorit. Asta e.

M-am gandit ca e ciudat, nu mai astept nici un cadou si nu ma deranjeaza ca nu e nimic de impachetat pentru mine. Dar punandu-ma in pat, cu ultimele puteri constiente inainte sa alunece intr-un somn adanc, Nicusor m-a intrebat usor : "Draga, dar pentru tine o sa fie ceva sub brad?" Nu mai e nevoie, am primit deja cadoul meu.























luni, 15 decembrie 2014

joi, 11 decembrie 2014

Ce-am mai lucrat



Stiu, e ciudat. Mi-e greu si mie sa recunosc. Sunt adicta la crosetat (buuu), dar n-am ce face. Oare exista Asociatia Anonima a Crosetarilor?

Nevermind, look at this beauties :)





























Hâc.

vineri, 5 decembrie 2014

Gingerbread house and the Old Town

















Cornelia la ziua unei prietene. Nectarie a ramas interzis cand a vazut-o pe fetita, ne-a spus sâsâit:

"She's missing some theeth, look...here" si ne-a aratat cu degetul :D




















marți, 25 noiembrie 2014

vineri, 21 noiembrie 2014

La teatru

M-am incumetat azi sa merg la teatru cu toti copiii, avand in vedere ca Nectarie e mai rabdator si in descrierea Field Trip-ului spunea ca accepta copii peste 3 ani, am zis sa incerc. Am fost la Peter and the Wolf .

Am descoperit cat de asemanator e centrul lui San Diego cu Manhattan-ul, aproape ca nu era nicio diferenta. Din momentul in care autostrada ne-a lasat in Downtown, ne-am pierdut intr-un furnicar de stradute paralele, First, Second, Fourth, nici nu mai stiam pe unde sa ma duc. Iar parcarea era abominabila, nu se gasea nimic disponibil, poate doar cu metere in care trebuia sa bag monezi la fiecare 30 de min.
M-am invartit cu masina pe strazi 20 de min, pana am gasit o parcare publica.

M-am luptat mult cu dorinta de a lasa teatrul balta si a merge la biserica, dar nu imi venea sa ma dau batuta, ce lectie le dadeam copiilor? Asa ca i-am târât pe strazi dupa mine, pe jos, invartindu-ma in cerc, dupa ce am parcat masina, ca sa gasesc teatrul.
In cele din urma am gasit teatrul si am intrat, si desi sansele erau mici ca sa ne lase sa intram, pentru ca intarziasem 30 de min, se pare ca nu am fost singurii intarziati si asteptau inca sa se umple sala.Asa ca am vazut piesa de teatru simfonic.

Dirijoarea era tanara, de pana in 40 de ani, simpatica, si intr-o conversatie continua cu sala plina de copii. Le-a prezentat instrumentele si au cantat cateva parti - trista, vesela, atacul unui urs, tematica lui Peter, etc- iar copiii au fost foarte entuziasmati si au aplaudat bucurosi, a fost un fel de piesa interactiva (brrr, ce nume urat)..

Nectarie a fost foarte interesat de trombon, a zis ca din ala "big and shiny" vrea , dar apoi s-a plictisit si s-a bagat pe sub scaune. Cat a fost prezentarea orchestrei, cu intrumente and so, nu l-a interesat, in schimb, cand au aparut balerinii care ii intruchipau pe Peter, pasarea, rata, pisica si lupul, a ramas efectiv bouche bèe timp de 20 de min. Nu mi-a venit sa cred! Deci asta trebuie sa fac ca sa nu ma mai țacane la cap toata ziua? Oh, mama!

La plecare am facut si o poza neclara.




Am mers apoi la Pescarie, sa luam peste proaspat si Nectarie s-a jucat mult cu pestii de acolo (morti, neimpaiati), cat timp am asteptat sa ni-i curete.
Ba ii impungea cu degetul in ochi si exclama "iii, squishy...", ba le zicea vesel " hello stinky fish", ori ii cauta in gura de dinti. Apoi s-a bagat pe sub tarabele alea, s-a murdarit bine, ne-a bagat putin si in sperieti cand s-a ascuns, dar pana la urma am scapat cu bine si din magazin si ne-am recules acasa.

What a day!

luni, 17 noiembrie 2014

Date night

Ieri am fost intr-un date cu Nicusor. Destul de absurda situatia, adica vine Fr Andrew cu ideea ca Nick sa ma scoata la un date night, (pentru noi fiind ceva absolut de negandit, nu stiu cand am avut ultima oara o seara numai noi doi) plus ca m-am mirat de unde ideea asta, (poate arat disperata dupa un date?) si ne tot rasuceam pe toate partile cum sa facem sa indeplinim canonul. Si vine o fata de la biserica, Serena, care are un baietel de 2 ani, cu sugestia sa stea ea sa babysit copiii si sa plecam noi intr-o aventura.. A doua persoana care vine cu ideea asta, fara legatura cu Fr. Andrew (sa insemne ca am dreptate?).

Am plecat pe la 4:30, in speranta sa prindem apusul pe malul Oceanului, dar cerul era innorat. Am gasit un trail paralel cu linia oceanului, pe langa o cale ferata, si ne-am plimbat putin pe acolo, a fost linistit si ne-am facut niste poze nereusite cu un apus imbacsit, dar totusi, ne-am simtit bine:).. Atata timp de cand nu am mai fost doar noi doi. Ne simteam cumva si stingheri in masina, nu prea stiam ce presupune un date, ce-o fi asta la americani, nici eu, nici el nu stim..













Apoi ne-am luat ceva de mancare si ne-am asezat la un Food Court. Imi placea locul acela ca era inconjurat de o patiserie, un Gellato, alt magazin cu icecream, chiar parea putin European atmosphere. 






Am stabilit sa mergem si cu copiii acolo, dupa post, sa ii bucuram si sa nu aiba curiozitati cu privire la date-ul nostru. Codrin chiar a sunat de doua ori, cred ca era nelamurit cu ce facem :)
Si uite asa, s-a terminat seara noastra impreuna, nu prea mult timp departe, la 6:30 eram inapoi. De frica probabil.

Iar azi m-au tras in piept copiii si nu prea au facut scoala. Mi-a luat aproape toata dimineata sa caut un dentist care sa imi para cat de cat ok, si i-am lasat mai liberi. Nectarie a innebunit-o pe Cornelia cu rasete si jocuri de alergat, iar ceilalti doi se tot fofilau dintr-o camera in alta. Poate si week-end-ul i-a mai molesit si le-a fost greu sa se apuce de treaba. Cel putin am mangaierea ca au citit, Olguta si Codrin tot isi schimba cartile intre ei, acum sunt pasionati de un anume Rick Riordan. Nu prea stiu ce fel de carti scrie, banuiesc un fel de low quality writings, dar macar e cu si despre zeii greci, amesteca mitologia cu modern facts.

Pe langa asta, Olguta mi-a servit iarasi pastila cu "nu vreau" ceea ce m-a umplut de furie si am intrat din nou in zona gri in care ma intrebam care e domne calea pe care trebuie sa merg cu un copil ca ea? Imi parea ca nu mai pot sa deschid nicio usa si lucrurile stagnau, ea rezistand intr-o parte, eu in alta.

M-am plans lui Nicu la telefon si a venit acasa croit sa faca el cu ei ceea ce trebuia (dupa un job stresant de programare de 10 ore). Le-a dat un test din patru intrebari, la fiecare altele, pe grade, pana si Nectarie a avut de desenat o linie dreapta si una curba :)

Ceilalti au avut o intrebare din matematica, Codrin o ecuatie cu fractii de rezolvat, Olga o problema cu ordinea operatiilor, Cornelia una cu scaderi si adunari.

Apoi o intrebare din istorie, ca tot le-a vorbit despre cronicari ( Olguta l-a scos pe "Mihai" Ureche), si cativa din cei mai mari voievozi.

Si ultima problema a fost din muzica, sa scrie gama in Do Major backwords, si alte intrebari despre ton/semiton. Am fost razbunata. :)

marți, 11 noiembrie 2014

Instantanee

La co-op


Cateva instantanee facut de Olguta pentru clasa de Photography:






Nectarie mandru de ce a lucrat la gradinita :


Olguta din nou,



Ne-am imbracat si noi de Halloween, ca sa asteptam copiii la Trick or Treat:
(Nectare e Gavroche, imbracat de Codrin:)






Gurita Corneliei ne-a facut sa radem mult :D