Diverse

La Sunday School copiii fac mici lucrusoare de arta: o iconita, litere din margelute, o cutiuta care simbolizeaza Sfanta Sfintelor, ce le prezinta Popadjia pe o foita de hartie. O atmosfera frumoasa, veselie, bucurie. Olguta e mai neindemanatica, copiii de acolo sunt mai maricei, ea fiind la limita de varsta, nu prea stie sa lipeasca, sa scrie, etc. Dar cautand sa ia ochii cumva, se apropie incetisor de preoteasa si ii sufla: -Popadjia, you know.. I can pray very fast! :) De unde ne-am dat seama de ce ne taraste de fiecare data in rugaciune si termina si prima. Bine si asa, decat deloc. Codrin ieri la lupte, vine entuziasmat si-mi marturiseste: -Mami, era un baiat care vorbea foarte urat, impleticit, cu multe sh-uri si mai si scuipa! -Vai mami, ce urat. Dar, avea cumva un aparat in gura? -Nuuu, deloc. Doar niste sarme pe dinti:)) (Sigur, avea dreptate, n-avea nici un aparat in gura, nu iesea nicio antena de acolo) Seara ne uram noapte buna pe diferite voci, una mai subtirica, alta groasa, una mai grabita, alta mai alintata. Olguta il vede pe tati intrand in camera si ii spune: -Noapte buna, tati-BOU!