marți, 27 octombrie 2009
miercuri, 14 octombrie 2009
Desene pentru copiii mari
De ceva timp, am descoperit niste reviste mititele cu Magic School Bus, pe care Codrin pur si simplu le-a devorat. Acolo sunt explicatii la diferite fenomene ale naturii, incursiuni in lumea plantelor, chestii din astea care se fac pe aici la Social Studies..
Bineinteles ca nu sunt crestine (ar fi fost prea bine) dar e vorba de stiinta prezentata incitant, la un nivel mai pentru copii de clasa a 2-3 a..
Acum am descoperit ca sunt si mici seriale despre Magic School Bus, sunt convinsa ca fi-miu o sa fie in delir.. :))
Le voi folosi pe post de recompensa :D
Le gasesc aici:
http://sqooltools.com/edvideos/msb/index.html
Bineinteles ca nu sunt crestine (ar fi fost prea bine) dar e vorba de stiinta prezentata incitant, la un nivel mai pentru copii de clasa a 2-3 a..
Acum am descoperit ca sunt si mici seriale despre Magic School Bus, sunt convinsa ca fi-miu o sa fie in delir.. :))
Le voi folosi pe post de recompensa :D
Le gasesc aici:
http://sqooltools.com/edvideos/msb/index.html
sâmbătă, 10 octombrie 2009
Eagle co-op
Am continuat, din septembrie, sa mergem o zi pe saptamana la locul de intalnire al celor care fac HS, de aici din Reno. I-am inscris la Exploring America pe C si O , iar pe Lia am hotarat s-o las 2 ore la un preschool, tot in cadrul co-op-ului. Pe langa asta, C mai face scrima iar O e la balet.
Acum, experienta noastra, caci e destul de interesant sa-i vad cum reactioneaza intr-un cadru organizat, alaturi de alti copii de seama lor.
Pe Lia am dus-o la preschool, o camaruta amenajata cu multe jucarii, unde trebuie sa fac voluntariat 6 ore. Imi pica destul de bine pentru ca vreau s-o vad ca merge cu placere acolo, fara spaima de a fi despartita de mama. Suntem cam 3 mamici la 5-6-7 copii.
In prima zi, o fetita de vreo 4 ani, destul de vanjoasa, urla din toti plamanii la usa, complet imuna la incercarile firave ale unei mamici de a-i distrage atentia. O tinea pe-a ei, una si buna, nu voia acolo.
Cand am vazut-o, m-am gandit ca pana acolo a fost rabdarea bebelusei, n-o sa mai vrea deloc socializare:).. O tineam in brate si am simtit-o cum ma apuca mai strans (de fapt, si pe mine ma ingrozeau urletele copilului). Am asezat-o la o masuta si dupa primele 10 min in care-si tinea Maca strans in brate, a acceptat sa coloreze niste animale si s-a mai destins.
Fetita care plangea era in continuare stresata si pentru ca mi-era mila de ea, am intrebat-o pe Miss P-coordonatoare programului de gradinita daca nu pot sa ma duc cu ea pe afara, cateva min, sa se linisteasca..
Am simtit-o usurata cand am luat copilul de acolo.. :)
Am luat fetita si ne-am dus la un tonomat de pe sala, am incercat sa fac un joc cu ea- am intrebat-o daca ma ajuta sa iau o sticla de apa, ea pune banii si invarte rotita.. Parea mirata, dar a acceptat incet sa se lase distrasa. Cand tocmai se linistise, a trecut pe acolo o femeie si a recunoscut-o:
-Rachel, ce e cu tine? Hai sa te duc la mamica ta. Si a luat-o..
A venit cu ea apoi la gradinita si a stat pana s-a integrat. Dupa prima ora, cine radea cel mai tare pe acolo? Rachel..
Lia era putin mirata de atatia copii mici, i-au placut jucariile si a stat la masa sa deseneze. In prima zi nu a comunicat cu alti copii, si-a vazut de treburile ei. Ce nu mi-a placut a fost ca Miss P avea un program batut in cuie care trebuia executat no matter what. Acum haideti sa citim, veniti toti in jurul meu, acum haideti sa numaram in cor, sa desenam, etc..
Era dragut ca nu-i lasa sa se plictiseasca dar ma enerva lipsa de empatie- inainte sa aiba timp sa-si termine activitatile ii lua repede la urmatorul punct de pe lista.
Pana nu si-a terminat desenul ei, cu animalute, colorate fiecare cu culoarea lui, fara sa depaseaca marginile, Lia nu s-a ridicat de pe scaun, nu s-a dus sa asculte povestea, a facut cum a vrut.
In mare, am fost multumita de evolutia ei, in afara de faptul ca amesteca limbile si nu prea intelege engleza (are doar cateva formule uzuale pe care le stie si le foloseste), a fost ok- imparte jucariile, incearca sa relationeze cu alti copii, urmareste ce spune Miss P, nu plange, daca nu intelege ceva se uita la ceilalti si ii imita :D, are rabdare si e o lady la masuta cand mananca:)
A doua saptamana cand am fost, chiar ma tragea de maneca sa intram mai repede, si-a luat locul la masuta si a fost o dulcica. Am mers pe afara si am adunat frunze colorate de toamna, am taiat cu formele plastilina si chiar a facut un fel de ierbar cu tot ce a gasit pe jos:).
In fapt, eu urmaresc sa isi dea drumul la limba, si eram curioasa daca e in urma celorlalti copii. Dar nu e, faptul ca are 2 frati mai mari cu care se joaca toata ziua a facut-o sa fie foarte sociabila.
In prima zi, cand am ajuns la usa gradinitei s-o iau, si eram si cu Olga si Codrin, asa de tare m-a impresionat, cand i-a vazut, si-a schimbat acea expresie de fetita pierduta si s-a lipit de ei intr-un mod atat de firesc, incat am avut senzatia regasirii unei piese de puzzle pierdute:). Se integra perfect in trioul Codrin-Olguta-Lia.
Codrin, si el are probleme de adaptare, de obicei sta in spatele Olgai si o impinge sa faca ea primul pas, dupa aia isi da drumul. La scrima e retras, putin in expectativa, nu se arunca in demonstratii ample ci prefera sa ii urmareasca pe ceilalti. Nu stiu de ce se teme, poate de a nu se face de ras, isi studiaza miscarile si ce ma supara, e ca uneori face pe bufonul, tot un fel de a-si masca trairile.
Cred ca e buna scrima asta, pentru ca-l obliga sa fie mai ofensiv, si am vazut asta la biserica, hihi, cand s-a duelat cu un copil de varsta lui :)
Olgu, draga de ea, merita floricele si bomboane, e extrovertita familiei, relationeaza perfect cu oricine:D, initiaza discutii, mangaie cainii prin parc din prima, il introduce peste tot pe fratele ei, are un mare dar de a se face placuta, observata, ascultata:D
Mai putin scoala.. Foarte greu cu ea, refuza cu obstinenta sa faca cele mai simple lucruri, comparativ cu Codrin, la varsta ei facea mult mai multe lucruri, era mai capabil.
Incredibila relationare:
Olga e foarte sharp in relatiile cu oamenii, perspicace si are un fler fenomenal (genul de street smart) insa e putin natanga la scris, pian si memorat ceva.
Codrin e retras si se cam incurca in relatiile sociale, pe cei de varsta lui incearca sa-i impresioneze tot timpul cu ceva si cade in laudarosenie, dar la invatat e opusul Olgai:
-are suplete in digitatie la pian, indrageste caligrafia si se descurca destul de bine cu matematica si vocabularul.
Greu de inteles de ce asa, cum sa le ajut o dezvoltare uniforma?.. Sa apuce viata si in scris si in vorbit cu aceeasi pofta, fara a fi cumva afectati de neputinte si conditionari neintelese...
Acum, experienta noastra, caci e destul de interesant sa-i vad cum reactioneaza intr-un cadru organizat, alaturi de alti copii de seama lor.
Pe Lia am dus-o la preschool, o camaruta amenajata cu multe jucarii, unde trebuie sa fac voluntariat 6 ore. Imi pica destul de bine pentru ca vreau s-o vad ca merge cu placere acolo, fara spaima de a fi despartita de mama. Suntem cam 3 mamici la 5-6-7 copii.
In prima zi, o fetita de vreo 4 ani, destul de vanjoasa, urla din toti plamanii la usa, complet imuna la incercarile firave ale unei mamici de a-i distrage atentia. O tinea pe-a ei, una si buna, nu voia acolo.
Cand am vazut-o, m-am gandit ca pana acolo a fost rabdarea bebelusei, n-o sa mai vrea deloc socializare:).. O tineam in brate si am simtit-o cum ma apuca mai strans (de fapt, si pe mine ma ingrozeau urletele copilului). Am asezat-o la o masuta si dupa primele 10 min in care-si tinea Maca strans in brate, a acceptat sa coloreze niste animale si s-a mai destins.
Fetita care plangea era in continuare stresata si pentru ca mi-era mila de ea, am intrebat-o pe Miss P-coordonatoare programului de gradinita daca nu pot sa ma duc cu ea pe afara, cateva min, sa se linisteasca..
Am simtit-o usurata cand am luat copilul de acolo.. :)
Am luat fetita si ne-am dus la un tonomat de pe sala, am incercat sa fac un joc cu ea- am intrebat-o daca ma ajuta sa iau o sticla de apa, ea pune banii si invarte rotita.. Parea mirata, dar a acceptat incet sa se lase distrasa. Cand tocmai se linistise, a trecut pe acolo o femeie si a recunoscut-o:
-Rachel, ce e cu tine? Hai sa te duc la mamica ta. Si a luat-o..
A venit cu ea apoi la gradinita si a stat pana s-a integrat. Dupa prima ora, cine radea cel mai tare pe acolo? Rachel..
Lia era putin mirata de atatia copii mici, i-au placut jucariile si a stat la masa sa deseneze. In prima zi nu a comunicat cu alti copii, si-a vazut de treburile ei. Ce nu mi-a placut a fost ca Miss P avea un program batut in cuie care trebuia executat no matter what. Acum haideti sa citim, veniti toti in jurul meu, acum haideti sa numaram in cor, sa desenam, etc..
Era dragut ca nu-i lasa sa se plictiseasca dar ma enerva lipsa de empatie- inainte sa aiba timp sa-si termine activitatile ii lua repede la urmatorul punct de pe lista.
Pana nu si-a terminat desenul ei, cu animalute, colorate fiecare cu culoarea lui, fara sa depaseaca marginile, Lia nu s-a ridicat de pe scaun, nu s-a dus sa asculte povestea, a facut cum a vrut.
In mare, am fost multumita de evolutia ei, in afara de faptul ca amesteca limbile si nu prea intelege engleza (are doar cateva formule uzuale pe care le stie si le foloseste), a fost ok- imparte jucariile, incearca sa relationeze cu alti copii, urmareste ce spune Miss P, nu plange, daca nu intelege ceva se uita la ceilalti si ii imita :D, are rabdare si e o lady la masuta cand mananca:)
A doua saptamana cand am fost, chiar ma tragea de maneca sa intram mai repede, si-a luat locul la masuta si a fost o dulcica. Am mers pe afara si am adunat frunze colorate de toamna, am taiat cu formele plastilina si chiar a facut un fel de ierbar cu tot ce a gasit pe jos:).
In fapt, eu urmaresc sa isi dea drumul la limba, si eram curioasa daca e in urma celorlalti copii. Dar nu e, faptul ca are 2 frati mai mari cu care se joaca toata ziua a facut-o sa fie foarte sociabila.
In prima zi, cand am ajuns la usa gradinitei s-o iau, si eram si cu Olga si Codrin, asa de tare m-a impresionat, cand i-a vazut, si-a schimbat acea expresie de fetita pierduta si s-a lipit de ei intr-un mod atat de firesc, incat am avut senzatia regasirii unei piese de puzzle pierdute:). Se integra perfect in trioul Codrin-Olguta-Lia.
Codrin, si el are probleme de adaptare, de obicei sta in spatele Olgai si o impinge sa faca ea primul pas, dupa aia isi da drumul. La scrima e retras, putin in expectativa, nu se arunca in demonstratii ample ci prefera sa ii urmareasca pe ceilalti. Nu stiu de ce se teme, poate de a nu se face de ras, isi studiaza miscarile si ce ma supara, e ca uneori face pe bufonul, tot un fel de a-si masca trairile.
Cred ca e buna scrima asta, pentru ca-l obliga sa fie mai ofensiv, si am vazut asta la biserica, hihi, cand s-a duelat cu un copil de varsta lui :)
Olgu, draga de ea, merita floricele si bomboane, e extrovertita familiei, relationeaza perfect cu oricine:D, initiaza discutii, mangaie cainii prin parc din prima, il introduce peste tot pe fratele ei, are un mare dar de a se face placuta, observata, ascultata:D
Mai putin scoala.. Foarte greu cu ea, refuza cu obstinenta sa faca cele mai simple lucruri, comparativ cu Codrin, la varsta ei facea mult mai multe lucruri, era mai capabil.
Incredibila relationare:
Olga e foarte sharp in relatiile cu oamenii, perspicace si are un fler fenomenal (genul de street smart) insa e putin natanga la scris, pian si memorat ceva.
Codrin e retras si se cam incurca in relatiile sociale, pe cei de varsta lui incearca sa-i impresioneze tot timpul cu ceva si cade in laudarosenie, dar la invatat e opusul Olgai:
-are suplete in digitatie la pian, indrageste caligrafia si se descurca destul de bine cu matematica si vocabularul.
Greu de inteles de ce asa, cum sa le ajut o dezvoltare uniforma?.. Sa apuce viata si in scris si in vorbit cu aceeasi pofta, fara a fi cumva afectati de neputinte si conditionari neintelese...
miercuri, 7 octombrie 2009
Celtii
Duminica am fost la festivalul celtic, care aici e la mare trecere deoarece in oras sunt cateva ..mai multe, clanuri celtice care se mandresc cu originea lor si mentin foarte bine spiritul medieval celtic aprins..
Ne-am bucurat sa vedem o fanfara plina de cimpoieri tineri:), lupte medievale cu sabia, niste pirati rataciti, aruncatul cu busteanul:)), cateva printese si multe alte minunatii de care nu te mai saturai.
In comparatie cu Festivalul Grecesc, parca ne-am simtit mai intre ai nostri aici.
Ne-am bucurat sa vedem o fanfara plina de cimpoieri tineri:), lupte medievale cu sabia, niste pirati rataciti, aruncatul cu busteanul:)), cateva printese si multe alte minunatii de care nu te mai saturai.
In comparatie cu Festivalul Grecesc, parca ne-am simtit mai intre ai nostri aici.
vineri, 2 octombrie 2009
Jurnal de bebelus
Are 10 saptamani. 3 cm.
Inimioara ii pulsa repede, ca a unei vrabioare speriate.
179 batai pe min.
Se misca incontinuu, ceea ce m-a facut sa lacrimez, simtindu-i dorinta de a se juca- fratii lui erau in parc atunci, i-ar fi placut cu ei.
I-am vazut manutele, piciorusele, capul.. la un moment dat a inceput sa sughita nevinovat.
I-am povestit lui Nick despre bebe si m-a intrebat ce e? fetita sau baiat?... e sanatos?:)
De unde sa stiu, are doar 10 saptamani, e cat un degetel.
Inimioara ii pulsa repede, ca a unei vrabioare speriate.
179 batai pe min.
Se misca incontinuu, ceea ce m-a facut sa lacrimez, simtindu-i dorinta de a se juca- fratii lui erau in parc atunci, i-ar fi placut cu ei.
I-am vazut manutele, piciorusele, capul.. la un moment dat a inceput sa sughita nevinovat.
I-am povestit lui Nick despre bebe si m-a intrebat ce e? fetita sau baiat?... e sanatos?:)
De unde sa stiu, are doar 10 saptamani, e cat un degetel.
Saptamana a-12-a
Greturile au mai trecut, mai sunt vagi urme de sensibilitate dupa amiaza. Foarte straniu, ma apuca greata dupa ora 1-2 PM si ma tinea pana seara. Nu mai suport miros de barbecue, carnea nu ma inspira deloc, in schimb, sunt foarte atasata de branza:))..
Si nu am pofte, funny, la ceilalti parca eram un sac fara fund, acum doar fructele ma satisfac.
Ioana (nasa Corneliei) m-a intrebat cum a fost la celelalte sarcini.. Nu mai stiu, amintirile s-au amestecat in capul meu, imi amintesc doar ca la Codrin am avut tot asa stari de greata, parca erau la fel.. dar asta nu inseamna nimic- nici ca e baiat, nici ca eu imi aduc aminte cu claritate.
Pana acum doar barbatii m-au intrebat ce e, LOL.. Nick, Parintele James si parintele Filotei.. ce nerabdatori sunt, domne'.. Well, mi-e cam groaza de momentul adevarului, sper sa ma impac bine cu ce-o fi.. Adevarul e ca nu mai vreau sa ma duc pe piste gresite, o fetita va fi la fel de buna ca si un baietel. Inca am in minte socul de la Cornelia, si acum ma uit la ea si ma simt binecuvantata..
Oh, e atat de greu sa schimb ceva in mine, eu toata viata mi-am dorit sa ma fi nascut baiat, nu mi-am dorit fetite si chiar am avut momente de respingere cu Olga, cred ca am fost mult mai rece cu ea decat sunt cu Cornelia:(((
Dumnezeu stie mai bine ce ne lipseste. Si ar trebui sa acceptam asta cu liniste... si Nick si Codrin... Ei sunt foarte nerabdatori sa afle ca-i baietel..
19 saptamani
Bebe misca. E foarte gentil:), de la ceilalti imi ramasese amintirea unor picioare ascutite, ba la unul stiu ca ma zdruncina toata cand incepea dansul. Marti am morfofetala si nu ma incearca nicio dorinta.. As vrea sa stiu ca-i sanatos.
LA un moment dat, citeam pe internet ceva despre par. Arsenie Boca si am simtit clar ca stiu ce e bebe, am simtit ca-i fetita, hehe... Ciudat.
Sarcina asta am dus-o in liniste, singura, nici mama si nici sor-mea nu stiu. Ma simt mai bine, e secretul meu, pacea mea.
C si O sunt uimiti de cat de mare e burta mea, dar nu si-au pus nicio intrebare despre modul cum a ajuns bebe acolo.. Hihi, credeam c-o sa am de furca cu ei, dar sunt foarte linistiti si au acceptat explicatia mea de la inceput. Doamne Doamne a hotarat sa mai avem un bebelus si asa s-a format.. Mai mult nici n-au cerut...
Am niste copii minunati:)
29 de saptamani
Am o burta imensa.. De acum toti ma intreaba cand o sa nasc.. Pana si Nicu m-a intrebat daca ascund tripleti.. huh.. M-am ingrasat 9 kile si deja arat buhaita la fata, am facut varice in toate locurile mai umbrite, gafai ca o locomotiva si de abia ma intorc pe o parte sau alta in pat.. Nu-mi aminteam de neplacerile astea:)
Am facut inca de prin sapt a-20-a niste varice vulvare care ma afectau f tare, abia puteam sa merg, aveam senzatia ca imi atarna o piatra si mereu simteam nevoia sa-mi sustin.. caderile:).. Am cumparat o centura potrivita pentru astfel de probleme: traiasca America..
Acum de abia simt problema, desi mai am unele neajunsuri..
32 de saptamani
Sambata dimineata m-am trezit si de atunci totul a inceput sa o ia la vale- contractii peste contractii. Ma simt slabita, obosita, greoaie, burta imi atarna.. Marti am fost la control si m-au monitorizat.. Contractii si inceput de dilatatie- 1 cm, dar inima lui bebe era bine-Slava Domnului..
Destul de scary pronosticul, madam dr m-a enervat pentru ca ma facea putin vinovata de asta, imi spunea ca e prea devreme sa nasc copilul asta.. Mersi, parca eu nu stiu!
Nu mi-a dat nimic, cica doar rest in bed.. Pfiuu, in Ro cred ca imi dadeau niscai injectii sau pastilute.. Nici nu stiu cum e mai bine:((.. Totusi as fi avut nevoie de niste ajutoare, nu are cine sa-mi faca treaba pe acasa: fac mancare, pune masa, strange masa, mai supraveghez copiii sa nu isi bage betele in ochi prin curte.. help!!!
Nicu pare destul de linistit, treburile sunt incurcate, dar totusi avem ceva back up-uri, doar nu stam in desert:D
Sper sa fie copilul sanatos si sa mai stea cel putin 2 saptamani.. Uof.
Si nu am pofte, funny, la ceilalti parca eram un sac fara fund, acum doar fructele ma satisfac.
Ioana (nasa Corneliei) m-a intrebat cum a fost la celelalte sarcini.. Nu mai stiu, amintirile s-au amestecat in capul meu, imi amintesc doar ca la Codrin am avut tot asa stari de greata, parca erau la fel.. dar asta nu inseamna nimic- nici ca e baiat, nici ca eu imi aduc aminte cu claritate.
Pana acum doar barbatii m-au intrebat ce e, LOL.. Nick, Parintele James si parintele Filotei.. ce nerabdatori sunt, domne'.. Well, mi-e cam groaza de momentul adevarului, sper sa ma impac bine cu ce-o fi.. Adevarul e ca nu mai vreau sa ma duc pe piste gresite, o fetita va fi la fel de buna ca si un baietel. Inca am in minte socul de la Cornelia, si acum ma uit la ea si ma simt binecuvantata..
Oh, e atat de greu sa schimb ceva in mine, eu toata viata mi-am dorit sa ma fi nascut baiat, nu mi-am dorit fetite si chiar am avut momente de respingere cu Olga, cred ca am fost mult mai rece cu ea decat sunt cu Cornelia:(((
Dumnezeu stie mai bine ce ne lipseste. Si ar trebui sa acceptam asta cu liniste... si Nick si Codrin... Ei sunt foarte nerabdatori sa afle ca-i baietel..
19 saptamani
Bebe misca. E foarte gentil:), de la ceilalti imi ramasese amintirea unor picioare ascutite, ba la unul stiu ca ma zdruncina toata cand incepea dansul. Marti am morfofetala si nu ma incearca nicio dorinta.. As vrea sa stiu ca-i sanatos.
LA un moment dat, citeam pe internet ceva despre par. Arsenie Boca si am simtit clar ca stiu ce e bebe, am simtit ca-i fetita, hehe... Ciudat.
Sarcina asta am dus-o in liniste, singura, nici mama si nici sor-mea nu stiu. Ma simt mai bine, e secretul meu, pacea mea.
C si O sunt uimiti de cat de mare e burta mea, dar nu si-au pus nicio intrebare despre modul cum a ajuns bebe acolo.. Hihi, credeam c-o sa am de furca cu ei, dar sunt foarte linistiti si au acceptat explicatia mea de la inceput. Doamne Doamne a hotarat sa mai avem un bebelus si asa s-a format.. Mai mult nici n-au cerut...
Am niste copii minunati:)
29 de saptamani
Am o burta imensa.. De acum toti ma intreaba cand o sa nasc.. Pana si Nicu m-a intrebat daca ascund tripleti.. huh.. M-am ingrasat 9 kile si deja arat buhaita la fata, am facut varice in toate locurile mai umbrite, gafai ca o locomotiva si de abia ma intorc pe o parte sau alta in pat.. Nu-mi aminteam de neplacerile astea:)
Am facut inca de prin sapt a-20-a niste varice vulvare care ma afectau f tare, abia puteam sa merg, aveam senzatia ca imi atarna o piatra si mereu simteam nevoia sa-mi sustin.. caderile:).. Am cumparat o centura potrivita pentru astfel de probleme: traiasca America..
Acum de abia simt problema, desi mai am unele neajunsuri..
32 de saptamani
Sambata dimineata m-am trezit si de atunci totul a inceput sa o ia la vale- contractii peste contractii. Ma simt slabita, obosita, greoaie, burta imi atarna.. Marti am fost la control si m-au monitorizat.. Contractii si inceput de dilatatie- 1 cm, dar inima lui bebe era bine-Slava Domnului..
Destul de scary pronosticul, madam dr m-a enervat pentru ca ma facea putin vinovata de asta, imi spunea ca e prea devreme sa nasc copilul asta.. Mersi, parca eu nu stiu!
Nu mi-a dat nimic, cica doar rest in bed.. Pfiuu, in Ro cred ca imi dadeau niscai injectii sau pastilute.. Nici nu stiu cum e mai bine:((.. Totusi as fi avut nevoie de niste ajutoare, nu are cine sa-mi faca treaba pe acasa: fac mancare, pune masa, strange masa, mai supraveghez copiii sa nu isi bage betele in ochi prin curte.. help!!!
Nicu pare destul de linistit, treburile sunt incurcate, dar totusi avem ceva back up-uri, doar nu stam in desert:D
Sper sa fie copilul sanatos si sa mai stea cel putin 2 saptamani.. Uof.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)