Worries

As vrea sa stea timpul in loc. Sa nu mai treaca asa repede. Mi-aduc aminte cum ne-am casatorit, ce aventura se deschidea in fata noastra. Ce fara de griji, ce mai radeam... Nu eram mai fericiti ca acum, acum e mai implinita fericirea noastra, nu mai radem singuri, mai sunt si altii, mici, pe langa noi, care au intrat in jocul nostru, si ne sunt dragi si nu regretam o milisecunda nimic...

Dar timpul asta trece, nu stiu ce ne doboara atata, pacatele noastre sau timpul necrutator?

Acum o saptamana a inceput stresul, semne mici, care deveneau tot mai multe si mai acute. De la o zi la alta treceam dintr-o extrema in alta, un roller coaster ingrozitor.

Suntem atat de mici si lumea asta e plina de taine, aproape ca nu stim nimic. Asta e angoasa care apasa peste noi, de ce se intampla unele lucruri care par de necrezut, care parca nu au nicio explicatie rezonabila? De ce mor copii, de ce mame implinite descopera un cancer in ultima faza, de ce se petrec accidente cu preoti tineri dusi la Domnul?

Si toate au o explicatie, dar de ce cerem sa avem explicatie? Ar fi frumos sa putem sa le primim cu liniste si incredintare ca vin de la Domnul si ca Dumnezeu este Tatal nostru care ne iubeste si stie ce e mai bine pentru noi... Dar nu pot sa fiu asa inteleapta. Acum nu pot decat sa plang, sa cer, sa-mi smulg parul din cap ca nu e asa cum vedeam eu, cum credeam eu ca o sa fie viata noastra.

Intr-una din nopti stateam si ma gandeam, in teroare si plans mocnit, spunand rugaciunile aproape obsesiv, repetand fara sa gandesc, Doamne ajuta-ne, nu ma lasa singura ca nu pot, si mi-am dat seama ca rugaciunea mergea acum aproape singura, mergea si cand mai atipeam putin, apoi ma trezeam si incepeam constient s-o spun... Si cat m-am intrebam de rugaciunea inimii cum o fi... Atunci cand iubim pe cineva si iubirea doare, rugaciunea si numele iubitului sunt mereu pe buzele noastre si in inima noastra. 

Asa ar trebui sa fie si numele lui Iisus, cred ca la asta se refera sfintii cand spun ca trebuie sa il avem permanent in inima noastra pe Iisus, sa-l iubim ca pe un copil de-al nostru, ca pe un sot, ca pe un parinte, ca pe o fiinta draga noua.

Iarta-ma, Doamne!

Iisuse preadulce, ajuta-ma!

Today, from my iPad