Numele judetelor

Alba - provine de la culoarea albă a zidurilor din piatră ale cetății medievală
Arad - vine de la numele cavalerului Orod, cavaler la curtea Regelui Ștefan I al Ungariei
Argeș - provine de la denumirea râului Argeș care, pe vremea dacilor era numit Argessos
Bacău - este datorat unui conducător local numit Bako sau strugurelui care crește în vecinătatea orașului Bacău și este numit "bacă"
Bihor - poate proveni din sârbescul "vihor" (volbură), dar se crede că ar avea o etimologie traco-dacică, după numele cetății "Biharea" (din bi - doi și harati - a lua, a duce)
Bistrița-Năsăud - probabil de la râul Bistrița și de la orașul Năsăud (din cuvântul german Nussdorf - Satul nucilor)
Botoșani - de la un boier numit Botaș (cea mai veche pecete cunoscută până acum a Botoșaniului poartă inscripția "Pecetea târgului Botaș)
Brașov - de la numele râului Brașovia, azi identificat de cei mai mulți specialiști cu râul Graft/Pietrele lui Solomon
Brăila - de la indo-europeanul "bhreg", însemnând pisc vertical
București - de la stâna ciobanului Bucur care, dorind să se apare de otomani, și-a clădit o cetate și o biserică
Buzău - vine de la cuvântul autohton "buză"
Caraș-Severin - provine de la râul Caraș (de la cuvântul sârbo-croat Kraš - zonă calcaroasă)
Călărași - din cuvântul călăraș - corp militar auxiliar în evul mediu, în Țara Românească
Cluj - din latinescul Clusium (castru medieval), nume care a fost dat de coloniștii germani (Klausenburg)
Constanța - de la orașul Constanța, denumit Constantiana de împăratul bizantin Constantin cel Mare
Covasna - din cuvântul slavon "cvaz" (acrișor, referitor la gustul apelor minerale din zonă)
Dâmbovița - posibil după râul Dâmbovița
Dolj - de la cuvântul slav "dolu" (vale)
Galați - fie de la tribul celtic al galilor, care locuiau prin aceasă zonă în antichitate, fie de la regiunea Galiția
Giurgiu - de la orașul Giurgiu, fondat de genovezi în secolul XIV pentru a controla traficul pe Dunăre
Gorj - de la cuvântul slav "gora" (munte) și râul Jiu
Harghita - probabil din har ("deal" sau "munte" în limbile semitice și turcice)
Hunedoara - de la orașul Hunedoara, provenit din numele propriu maghiar Hunyad și vára - cetate (cetatea lui Hunyad)
Ialomița - după râul Ialomița, denumire de origine slavonă ("ialov" - pustiu)
Iași - posibil de la populația sarmatică Iazygi care locuia în regiune în secolul I
Ilfov - are origine slavonă
Maramureș - probabil compus din "mara" (origine traco-dacică: stâncă) și Mureș
Mehedinți - din maghiară (méhed - prisacă, stupină; vechea stemă a județului avea reprezentate mai multe albine)
Mureș - după râul Mureș, cunoscut încă pe vremea dacilor sub numele de Maris
Neamț - după orașul Piatra Neamț (teutonii au construit o fortificație în zonă)
Olt - după râul Olt, cunoscut încă pe vremea dacilor sub numele de Alutus
Prahova - după râul Prahova, denumire de origine slavonă (prah- cataractă de apă)
Satu Mare - de la Sătmar, nume venind de la Zothmar, căpetenia coloniștilor germani aduși de regina Gisella în sec. al XI-lea
Sălaj - probabil din latinescul "silva" (pădure)
Sibiu - de la numele râului Cibin (din latinescul Cibiensis - Cibinium);
Suceava - probabil de râul Suceava, a cărui denumire vine de la arbuștii de soc
Teleorman - denumire de origine cumană ("deliorman" - "pădure nebună")
Timiș - după râul Timiș, denumit Tibisis de romani
Tulcea - denumire compusă din "tul" (etimologie necunoscută) și turcescul "cay" (râu, apă curgătoare)
Vaslui - nume derivat din "vas" (care în cumană este posibil să fi însemnat "zonă împădurită") și turcescul "uj" (râu, apă curgătoare)
Vâlcea - fie din cuvântul slav "vâlk" (lup), fie din latinescul "vallicella" (vale îngustă)
Vrancea - foarte probabil de la "frânc" care, în româna veche însemna "occidental"


Mai mult: http://www.libertatea.ro/detalii/articol/adevarata-lectie-de-istorie-vezi-ce-inseamna-denumirea-fiecarui-judet-din-tara-n-o-sa-ti-vina-sa-crezi-ce-o-sa-afli-481916.html#ixzz2tmfMKw67