Am crezut ca le am pe toate aici. Iubitii mei imi sunt alaturi, ma alin cu dragostea lor, natura e frumoasa, zilele senine, am gasit biserica potrivita, oameni sensibili, dar mi-am dat seama ca-mi lipseste ceva. Ceva ce n-am mai auzit de mult. Ceva care ma linistea. N-am mai auzit gugustiucul. Zgomotele pasarilor certarete. Vantul care bate incetisor. Bancuta de la Sapientei pe care sedeam, ascunsa sub arcul de verdeata din gradina.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu