De Paste

Cand am ajuns la slujba , destul de tarziu, lumea deja primise lumina si biserica avea un aer de sarbatoare.
Parintele James tocmai iesea din altar cu fata luminoasa, cantand in toate limbile pe care le stia- Hristos a inviat!
Am fost atat de socata de diferenta dintre ziua de Vineri si cea de Sambata noaptea ca mi-au trebuit cateva minute sa ma dumiresc- asa imi trebuie, daca am intarziat!

Pentru a nu-stiu-cata oara m-am intrebat daca asa voi pati si cand va veni mometul mortii. Dintotdeauna am fost buna la viteza, nicidecum cal de cursa lunga, si mai mereu dau chix la sfarsit. Doamne, te rog, pazeste-ma de slabiciunea din ceasul mortii, da-mi putere si opreste innegurarea mintii.

A fost o slujba frumoasa, desi ma lupt sa patrund limba engleza din Biserica, ma surprinde uneori cu simplitatea muzicii si cu asemanarile de acasa: Lord have mercy!
Copiii, din burta de la mama, pana la adolescenta, erau toti acolo. Unii culcati pe sub bancute, cu sacii de dormit, altii prin biserica.

Incet, am inceput sa-mi intru in ritm de sarbatoare, Hristos a inviat!, s-a dat liber la mancare, putem avea toate bunatatile de pe lume, sa ne bucuram, sa radem cu parintele James care e atat de fericit asta seara...
Ma uitam la cei 3 preoti care iesisera cu Sfintele Daruri, bucurandu-ma si indepartand incet lacatul ce tinea mintea in frau, gandurile incepusera s-o ia razna... nu mai aveam rabdare sa simt slujba, sa astept gustarea bucatelor. Voiam in momentul ala, tot! Chiar voiam sa ma inec cu toate bunatatile dupa care jinduiam.
Si-atunci a cazut.
Greu, cu vesmintele albe, cu barba blonda si fata linistita. Mai intai l-am vazut cum ii tremura mana ce tinea cadelnita, apoi s-a sprijinit de usa altarului si n-a mai rezistat.
A fost un mic moment de spaima - era alb la fata, parea aproape mort, corpul moale, tremura incet din maini si picioare cu gura deschisa. Slujba s-a oprit putin si l-au dus in Altar pe un scaun.

Paza gandurilor- atunci cand te simti mai perfect, sau mai impiciorogat in credinta, cand ai toate motivele sa fii bucuros, fericit, degustand bucatele pamantesti, atunci esti o prada mai usoara. Si nu exista cale de intoarcere, nici judecatori indulgenti, caci toti isi vor cere partea.





Doamne miluieste, intr-adevar!

"The fainting Father"- dupa cum l-a numit mucalit Parintele James a doua zi- a fost ok dupa cateva minute. A primit impartasania si un juice dulce care l-au pus iar pe picioare.
Era un parinte venit de la Sf. Gherman din Alaska, putin obisnuit cu caldura de aici, nemancat si probabil toate astea au fost prea mult pentru el. A plecat pe picioarele lui, zambaret.