Piesa de rezistenta a fost o camera cu tot felul de lucrari de arta ale celor care incercau sa se adapteze cu aceasta lipsa. Sau incercau sa o compenseze cu alta calitate.
Unele din ele m-au impresionat teribil, pentru ca aveau foarte multa delicatete si amanunte rafinate.
Nu-mi imaginam ca pot descoperi asa frumuseti, venisem pregatita pentru altceva.
Nu-mi imaginam ca pot descoperi asa frumuseti, venisem pregatita pentru altceva.
La intrare in muzeu:
Camera cu lucrarile de arta
Au incercat sa intre in pielea personajelor si au lucrat cu niste margelute, legati la ochi.
Au trecut din mana in mana o piesa, incercand sa ghiceasca ce e, folosind doar tactilul :).
Nu multi si-au dat seama, poate unul sau doi din copii.
Doamna aceasta era o scumpa, Shannon o chema, orbise la 34 de ani, din cauza glaucomului. Dragostea de carti a facut-o sa fie foarte motivata sa invete Braille language, care e destul de dificil, spunea ca totul se invata cam in 2-3 ani.
In fine, am taiat iar internetul acasa, si am plecat sa o duc pe Olga la volei, pe Cornelia la inot. Codrin a ramas bosumflat acasa, cu Nectarie dormind.
Dupa 30 de min ma suna daca poate sa faca gratarul afara, Sure!, why not?, chiar te rog. Asa ca dupa doua ore, cand am ajuns inapoi acasa, ne astepta masa pregatita: aripioare de pui la gratar si piure. OMG, ce rezultate frumoase cand iau cablul de la modem!
Mai repetam figura :))
2 comentarii:
Foarte interesant.. Si eu cred ca trebuie constientizati.
Ce fain, cu Codrin, astept si eu zile din astea gustoase :) Deocamdata M face limonada :D
Nu am putut sa trimit comentarii si acum recuperez :)
Da, mi-a mai sppus cineva ca nu putea sa lase comentarii.
Trimiteți un comentariu