An nou

Am gatit varza calita cu mamaliga. Dulce, n-avem. O fasole veche ne asteapta-n frigider. Nicusor zice sa sarbatorim anul nou prin munca :D (reminiscente de pe vremea scolii, haha) La multi ani tuturor, sa fim sanatosi, mai aproape de mantuire cu un an. Imi doresc tare mult ca mama sa se intoarca la credinta.. Si tata sa mai traiasca pana ajung eu acasa:((

Cum arata batranetea?

Mami se da cu crema si Olguta vrea si ea, peste tot.. -Nu iti dau, Olguta, ca asta e pentru oameni batrani, asa ca mine! Neincredere si un zambet mic: -Tu nu esti batrana... ca nu stai asa (se cocarjeaza nitel) -Nu stau, dar uite.. par alb! -Ba nu esti! Ca n-ai pisici. Oamenii batrani au pisici si sunt cocarjati... (dicit) Deci nu sunt... huh... Altele, de azi. Olguta face planuri: -Mami, cand o sa fi tu batrana, eu o sa-ti aduc apa, daca o sa-mi ceri, pentru ca eu sunt your soldier, iar tu esti Queen-ul meu:)) -Tati, as vrea sa cant la vioara, dar stiu ca n-ai bani sa-mi cumperi.. asa ca o sa i-o cer lui Mos Craciun:D Codrin vrea multe, muulte cadouri si mami putin iritata ii spune: -Dar de unde crezi ca are Mos Craciun atatia bani? Nu are, sunt atatia copii la care trebuie sa se duca... -Dar lui Mos Craciun nu-i trebuie bani.. ca el FACE jucariile!! (good point, pana la urma o sa ma incurc in propriile minciuni)

Sf. Nicolae la biserica

Cum noi suntem pe calendarul vechi, am sarbatorit Sf. Nicolae pe 19 Decembrie. Parintele James, un american convertit la Ortodoxie, fost bucatar in Florida, avansat la gradul de ajutor al calugarilor de la Platina:) si premiat cu preotia in Santa Rosa, California, in viata de zi cu zi e un simplu curier, cu o firma proprie, care lucreaza zi lumina la incarcatul/descarcatul cutiilor din aeroport si caratul lor prin cine stie ce cotloane ascunse ale Nevadei de Nord. Sotia lui- Popadjia(preoteasa, pe sarbeste) este ajutoarea lui fidela, atat la corul de la biserica, cat si la caratul/condusul masinii in activitatea lor.. O impreunalucrare destul de frumoasa... si atat de diferita fata de cea a preotilor din alte parti... :(. Serbarea Sfantului a fost facuta Duminica, pentru ca atunci au venit la biserica toti copii, cam 20:).. Si ziua asta a fost una din cele mai frumoase sarbatori de Sf. Nicolae. Pentru inceput, au cantat celor doi Nicolae la multi ani (in engleza si sarbeste): Apoi copiii s-au adunat in jurul parintelui si au ascultat povestea vietii Sf. Nicolae iar dupa aceea au primit cadouri micute, impachetate chiar de parintele James si Popadjia. Am pus cele doua filmulete cu povestea trunchiata a parintelui despre viata Sf. Nicolae : Iar aici sunt copiii primind cadourile de la Mos Nicolae: Olguta Codrin: Cornelia: I love this people :D

Romanian Lullaby

Of, a trecut si asta.. Olguta a avut serbarea la balet. Fetele au fost dragute si au spus ca vor sa faca un moment romanesc, asa ca mi-au sugerat sa aduc ceva colinde dragute de acasa.. N-am prea gasit pe net, pentru download, decat vreo 3, din care si-au ales pe Stefan Hrusca cu Linu-i lin. Pas de-l traduce.. Le-am spus pana la urma ca e un cantec de leagan pentru Pruncul ce va sa se nasca, si asa ca l-au intitulat Romanian Lullaby. Aici e trupa de balet:) Spectacolul a fost dragut, numai partea de dans a copilasilor mici.. din pacate tinerii sunt ingrozitor de urati, n-am putut sa-i urmaresc.. sau poate sunt eu defecta? Limbajul trupului era foarte deochiat.. desi cred ca si eu m-am invechit putin:D (ca vinul bun, bineinteles) Aici copilasii din trupa lui Miss Amanda, aveau pana in 4 ani cred. Si aici alti copilasi, tot la fel de haiosi (n-am putut sa-i filmez mai mult ca n-aveam memorie pentru restul de show) Aici iar Miss Amanda, cu trupa de "stelute" Si in sfarsit primadona:)

Padure nebuna

Amintiri din studentie, acum... 14 ani, baba batrana...

Corigenti la bun simt.

Citeam un comentariu la unul din site-urile preferate:), si am dat iar peste ideea pisaloaga a superioritatii scolii romanesti, idee care deja imi provoca dureri de stomac. Am fost si eu in scoala romaneasca si bineinteles, aveam o cultura generala foarte buna, memoria m-a ajutat intotdeauna, in plus de asta am o mama care dorea nespus de mult sa reuseasca in viata.. prin intermediul fiicelor ei.. Toata cultura asta generala nu m-a ajutat la nimic.. nu mi-a deschis cai nebanuite, nu mi-a inlesnit cunoasterea unor personalitati remarcabile care mai sunt inca ascunse in tara noastra (batranii pe care i-am cunoscut la biserica), nu m-a ajutat sa inteleg de ce nu e bine sa "smanglesti", sa mint, nu m-a ajutat sa inteleg de ce trebuie sa nu pacatuiesc, nu m-a ajutat sa-mi formez un caracter, nu mi-a ajutat DELOC, daca stau sa ma gandesc. Toate aceste lucruri le-am implinit dupa ce am cunoscut pe Hristos, biserica si preotii adevarati-par. Voicescu, par. Arsenie Muscalu, cartile legionare si mai ales experienta fantastica a batranilor legionari.. N-am stiut sa imi aleg drumul in viata la 18 ani, desi eram o eleva buna, nu stiam in ce parte s-o iau, ce se intampla cu mine, UNDE ma indrept??? Scoala romaneasca n-a facut nimic ca sa umple aceste goluri, cu toata superioritatea ei. In schimb, umple golurile din capul copiilor cu teoreme, formule matematice, chimie, ere geologice, comune primitive, si alte prostii care pe mine "ma ajuta" enoooorm acum.. la ce??? Scoala romaneasca e premianta la cultura generala dar e corigenta, ba chiar repetenta la bun simt si la educatia noastra morala. Acasa nu am primit o educatie crestina, nu stiu ce m-a salvat si m-a ferit de rautatea lumii, poate faptul ca am fost introvertita si faptul ca nu aveam un fond rau.. Acum ceva timp priveam la televizor (pe cand aveam unul), unul din jocurile care se fac pe aici "Are you smarter then a fifth grader?", cu intrebari din clasa I pana in clasa a V, la care sunt invitate tot felul de personalitati ale lumii mondene, sau chiar doctoranzi, studenti buni, cu medii mari, directori de firme, jucatori de baschet, etc.. De data asta era invitata o Miss Nustiucare din Statul nustiucare, blonda, normal, foarte simpatica si vorbareata.. Din intrebare in intrebare s-a ajuns la faptul ca nu stia ce e Europa- continent sau tara? Dar cu o naturalete de invidiat recunostea clar ca nu stie, nu i se parea mare lucru ca nu stie asa ceva (chiar asa, si ce daca nu stia?).. Toata prestatia ei a fost una draguta, am simpatizat-o putin pentru ca era cinstita si nu ascundea nestiinta ei, faptul ca nu avea cultura generala domne' , dar ce m-a impresionat fff tare si m-a facut sa vad cu alti ochi poe americani a fost urmatoarea faza.. Ca sa scape din situatia in care ar fi putut pierde banii, avea mai multe optiuni de ales: putea sa aleaga unul din copiii care erau acolo pusi sa ajute cursantii, putea sa traga cu ochiul la ce au raspuns ei, si putea sa Cheat. Drept sa spun, nu stiu ce presupunea aceasta optiune ca eu eram atenta, bineinteles, la intrebarile de cultura generala :DDD, ehh boala veche!! Dar faza interesanta a fost ca fata a refuzat sa foloseasca optiunea Cheat, desi avea o suma maaare de bani castigata (cred ca 500. 000 $) pe motivul ca nu a facut niciodata asa ceva si n-o sa faca nici acum asa, desi stie ca pierde banii... Sincer am ramas ca la dentist, a fost o lectie de viata fenomenala, de la o fosta Miss, blonda si extrem de superficiala (dupa parerea unora!). Ma gandeam daca in tara mea ar fi facut vreunul asa ceva.. Asa ca nu mai cred in superioritatea scolii romanesti, nu mai cred in nici o scoala de fapt, decat in Scoala de Duminica de la biserica noastra. Asta e singura scoala in care copiii sunt invatati regulile de baza normale pentru a trai in lumea asta, cunostiintele si lectura se pot face in paralel, pe langa educatia morala, care cred ca e primordiala ca sa reziste copiii nostri sanatosi la cap la pubertate si apoi in adolescenta.

Plachie

Se prajeste pestele dat prin faina alba. Pentru sos ai nevoie de: ceapa, suc de rosii sau bulion, ardei daca ai, se taie ceapa marunt si se caleste binese adauga suc de rosii si ardeiul taiat cubulete mici se fierbe bine.... Bineinteles ii mai pui sare si apa daca este nevoie ca sa nu fie prea gros. Dupa ce ai fiert un pic sosul pui pestele prajit in el astfel incat sa fie acoperit de sos si il lasi la fiert la foc mic destul cat sa patrunda sosul in el. La sfarsit toci leustean(se potriveste cel mai bine la peste)si il pui deasupra.. Pui un capac si il lasi zece minute, se poate manca foarte bine cu mamaliga daca iti place. sau alta daca ai un crap proaspat care nu e curatat poti sa faci crap la cuptor. Se taie crapul pe spate si nu pe burta. I se lasa solzii, il curati inauntru. Pe tava de la aragaz se pune ulei si se pune crapul desfacut cu solzii in jos si se baga la cuptor. Intre timp faci sosul: tai ceapa marunt; usturoi mai multicel pisat; suc de rosii; sare;a pa. Cand pestele si-a schimbat culoarea, in tava deasupra torni sosul astfel incat sa il acopere. Il lasi la cuptor cam 1 ora. Eu in general il scot cam cand e si ceapa gata. Daca sosul e prea acrisor din cauza sucului de rosii ii pui o lingurita de zahar si rezolvi problema. (eu n-as pune zahar, bleahh) Luate de la DC-moruna Thank you, miam miam..

Paine artizanala

Am facut-o azi si a iesit exceptionala.. Nu trebuie framantata, iese pufoasa si cu coaja taaare, exact cum ne place.. Reteta am luat-o de aici, gratie Alinei:):
Culinar.ro

Aici cum mi-a iesit:

Recital

Codrin din nou pe scena.. Haha, artist il facem, sa ne ajute la batranete..:D Well, putina mandrie nu strica, nu ma blamati!

A venit Mos Nicolae!

Sf. Nicolae

Am gasit un loc superb de unde am scos 3 foi cu Sf. Nicolae de desenat. Azi ne pregatim pentru sarbatoarea dubla de maine, si ne pregatim sa aniversam cum trebuie pe Sf. Nicolae.

Aici e desenul lui Codrin:

Al Olgutei:

Al Corneliei:

Cuvinte

Ieri seara, dupa ce am iesit de la Vecernie, fetita mea cea mica i-a spus tare si clar parintelui:

-"Goodnight Father!"

:))

jurnal de multumire: Cozonac de post

jurnal de multumire: Cozonac

Multumesc Nicoletei..
(ia uite ce minune, habar n-aveam de linkul de intoarcere ca-mi ofera posibilitatea asta...hm)

Asa mi-a iesit si mie cozonacelul. O bunatate, l-am facut cu umplutura de nuca+stafide+cacao+zahar sau cu dulceata de capsuni..

Bun, dimineata cu cafeluta/ceai..

Memento

Anca avea dreptate, cum sa uitam???
Am facut si noi o rugaciune si ne-am adus aminte, cu durere, de momentele acelei nopti grele. Niciun parastas nu a fost atat de frumos ca cele facute la Biserica Gorgani de Sf. Andrei..
Dumnezeu sa-i ierte si sa se milostiveasca de sufletele lor.














.

Sa postim cu burta plina:)

Trebuie sa ne pregatim si noi de post, asa ca pun o lista lunga de mancarici de post, de unde sa ma inspir... Meniul pe o saptamana inainte e o idee ff buna, chiar daca nu ma tin 100% de ea, cand sunt in pana de mancare mi-aduc aminte de lista salvatoare si ma reintorc la ea:))
Mancaricile le-am luat de aici :

Mexican
1. "Branza" Enchiladas
2. Wet Burritos
3. Spanac Queso peste Orez
4. Spanac, ciuperci & orez
5. Fasole neagra, cartofi chips si Cilantro Cream Burritos -
6. Peste prajit/grill
7. Folositi soia in orice reteta, inlocuind carnea
8. 7 straturi din diferite ingrediente: fasole fiarta, tofu amestecata cu taco seasoning, quacamole, salata, rosii, masline, ceapa verde. Serviti cu chips.

Chinezeasca
1. Orez fiert/prajit
2. Shrimp dulce/acrisor
3. Thai Tofu & Broccoli cu Orez
4. Shrimp prajit cu orez
5. Veggie or Shrimp Lo-mein
6. Asparagus fiert
7. Vinete cu sos de usturoi peste orez
8. Peste prajit cu orez

Italiana
1. Paste& Marinara
2. Gnocci cu lapte de soia Bechamel amestecat cu sos de dovlecel (sos verde)
3. Fundite, Broccoli, morcovi cu sos
4. Vinete "Parmesan"
5. Rosii, Mazare, Orez
6. Dovlecel cu Ciuperci si orez
7. Veggie Lasagna
8. Seafood Lasagna


Supe
1. Fasole alba(morcovi, ceapa, telina, rosii)
2. Greek Lentil Soup
3. Fasole Neagra (usturoi, ceapa, chili)
4. Supa cu broccoli "Cheese"
5. Supa de mazare
6. Indian Curry (mazare dulce, ceapa, cartofi)

Alte retete:
1. Vinete in Casserola(shrimp, ceapa, telina, ardei iute, usturoi, rosii, pesmet, ciuperci)
2. Pizza vegetariana
3. Mazare greceasca fiarta, ciuperci & usturoi, sos de rosii peste orez
4. Salata de crab (porumb, orez fiert, ceapa verde, maioneza de post, sare, piper)
5. Tuna Salata
6. Tocana de Dovlecel, Fasole & rosii peste mamaliga
7. Salata de Sfecla rosie si Cartof (Russian Style)
8. Vinete "Caviar" (which varies greatly, from basic to cilantro-flvored with pine nuts)
9. Salata greceasca de cartofi (ulei de masline, patrunjel, ceapa verde, sare si piper)
10. Peste prajit
11. Magic Loaf (resturile de la mancare sunt bune la sandwichuri)

Oglinda, oglinjoara!

Inca una de la fiica-mea..
Ma simteam mare si dabalazata, spalam vasele in bucatarie :D (si mai si), cand am simtit-o pe Olguta in spatele meu, cuprinzandu-ma cu bratele.. Mi-a spus soptit si cu oarece durere:
"Mami, de ce esti atat de frumoasa?".
Si am ramas interzisa, pentru ca ma vad altfel si oglinda nu minte, daramite un copil?
Pe cine sa cred?
Sau cine e vinovat ca eu ma simt asa?
Oglinda?
Sau legile nesoptite care ma fac sa fiu suparata ca sunt mare si grasa, ca stau acasa si spal vasele, in loc sa merg "sa-mi valorific neuronul" ?:)
As vrea s-o cred pe Olguta. Dar mi-e atat de greu..



...

Acasa

Vorbim in fiecare zi despre scoala publica versus HS.. Asta a devenit subiectul nostru preferat de discutat, argumentat, explicat, etc..:D
In acest timp, cu copiii am zile mai bune, altele mai rele.. Uneori cand se trezesc dimineata, se aseaza singuri la masa si cer scoala: "Scoala mami, scoala!"
Am zile cand fac 2 ore legat cu ei, si ii simt ca niste bureti, deschisi la experiente, povesti, invatat, desenat, orice. Ca sa nu ii plictisesc cumpar multe crafturi de la Walmart, am luat un covoras de impletit, bilute care se pun pe o tabla cu tinte, diferite figurine pe care le pictam in ora de crafturi, etc..

Intr-un oarecare ritm ne-am intrat, problema ramane ca n-avem prea multi prieteni pe aici, mai ales baietei:(.. Codrin a inceput sa sufere ca n-are un baiat cu care sa se joace si ma intristeaza..
Olguta deseneaza frumos, si vad ca mereu intervin bisericute in desenele ei, cate o cruce razleata(asta de unde refuza cu obstinenta sa faca rugaciunea sau sa zica Tatal Nostru, vad ca singura si-a revenit la matca), si bineinteles, nelipsitele printese roz:))
Ceea ce uram eu foarte mult la scoala, si vad ca inca se practica, sunt testele.. Nu am avut niciodata sange rece ca sa accept cuvintele "Scoateti o foaie de hartie" fara sa ma crispez.. Oricat de bine pregatita eram.. Pe DC, la bobocei unde mai arunc o privire, fetele povestesc despre testarile saptamanale care se dau copiilor, si oboseala lor.. Si mi se pare atat de gresit sa-i obosesti de mici cu acest lucru, cand totul ar trebui sa fie o joaca, o bucurie, explorare, curiozitate, nu corvoada si cu atat mai mult atingerea unor bareme care sa le schimbe complet viziunea asupra vietii.. Pentru ca nu e normal sa traiesti pentru a obtine satisfactii dintr-o diploma(care la o adica nu te ajuta cu nimic sa ai experienta de viata intr-un domeniu) si daca sunt invatati din clasa intai, pana la facultate ca ASA trebuie sa faci in viata, e NORMAL, toata lumea face asa, ajung la mari deceptii cand n-o sa mai poata face asta, sau cand descopera ca de fapt.. viata e frumoasa si merita traita liber, fara astfel de constrangeri, si ei au pierdut-o alergand dupa diplome.. Incerc sa nu le dau teste, insa ii testez fara sa-si dea seama.. Pentru ca astfel de experiente o sa aiba si vreau sa fie pregatiti pentru ele, altfel decat am fost eu.

Mama a fost foarte refractara ideei noastre, ea e bine impiciorogata in sistemul scolar, si nu concepe educatie fara teste, profesori rigurosi si note. Mi-a spus ca nu am pregatirea necesara(!), nu sunt destul de inteligenta:D si ca nenorocim bietii copii.. Dupa primul soc, cand a vazut ca nu e numai ideea mea, a inceput sa accepte, printr-o tacere dezapobatoare.. acum mi-a spus ca imi trimite manuale de pedagogie, care sunt excelente(asa cum a facut ea la scoala-yeahh!!)..

E tarziu acum, reiau maine despre cum trebuie sa-i invatam pe copii despre lucrurile practice versus cantitate, si despre relatia copiilor cu persoanele mature- la mine o mare problema generata de mama:(

Acelasi cer, orizonturi diferite.

Pentru Lorena:)

Lectie de rezistenta

Ieri ma lafaiam intr-o stare de depresie mocirloasa, nimic nu mi se parea bun in viata mea. Orice incercam sa scot bun din amintiri, se adancea apoi intr-o mlastina de ganduri negre, mai fioroase decat amintirile frumoase. Rugaciunea si-a pierdut puterea, daca mai am timp de rugaciunile de dimineata si de seara, ma consider multumita. Timp asa avea, daca as mai taia din alte activitati mai putin importante, dar nu e loc, si copiii sunt peste tot:).. Slava Domnului ca-s sanatosi, dar as vrea sa fie si ei mai putin zgomotosi..
In fine, cand ma simteam mai intunecata am citit cateva mesaje de pe grupul de mame ortodoxe care fac HS, mesaje care au fost ca un dus rece..

Citez din primul mesaj:

"Vreau sa renunt la Hs... Fac de 7 ani HS cu cei 4 copii ai mei...
Acum S si H sunt bolnave si plangacioase, J plange dupa taticul ei, iar G se rasteste la toata lumea, in principal pentru ca e singurul baiat intr-o casa plina de fete.. Sunt coplesita pe toate planurile: sotul meu a fost arestat si va sta in inchisoare inca 2 ani; dupa ce a fost arestat am aflat ca mai astept un copil, care s-a nascut in Iulie, iar asta ma face o mama singura cu 5 copii de crescut, din care cei mari stau acasa si fac cu ei HS..
Daca n-ar fi sotul meu aici, si vizitele saptamanale pe care le facem la el, as pleca in orasul meu natal.. dar copii traiesc doar pentru as vedea tatal.. si nici eu n-as rezista fara sa-l vad.. Suntem casatoriti de 12 ani si n-am stat nicio zi unul departe de celalalt...

Ca urmare a acestui fapt, copii au dezvoltat un sindrom al separatiei, asa ca nu pot sta nici macar la toaleta fara sa ma verifice din minut in minut daca sunt acolo....
As vrea sa ma duc in camera mea, sa inchid usa, si doar hibernez pentru 10-20 de ani.
..."



Daca problemele mele mi se pareau mari, dupa ce am citit acest mesaj mi s-a facut rusine, si au disparut toate gandurile negre.. ca prin farmec..
Si incredibil, eu care consideram ca sunt coplesita de 3 copii, singura acasa pana seara, acum mi-am dat sema ca mai e loc... Mai e loc si limita de rezistenta a femeilor e mare.. important e sa nu-mi plang prea tare de mila.. Uite ca exact in America, unde nu credeam, primesc cele mai tari lectii de viata..
Si tocmai eu, care spuneam ca din America nu iese nimic bun.. ca e stricaciune peste tot..

Al doilea mesaj, era de la o diaconita, sotul ei fiind diacon la o biserica ortodoxa din Texas..

"Incep prin a ma prezenta: sunt E. mama a 4 fete de 13, 12, 7, 3 ani. Fac cu ele HS.

Sotul meu s-a imbolnavit rau anul trecut, iar toti medicii pe care i-a consultat i-au spus ca nu va trece iarna, sau daca o va trece va avea multe leziuni craniene. E o poveste lunga, dar vreau sa va spun ca a facut pasi mici spre vindecare si toti medicii pe care i-a mai vazut dupa aceea au spus ca aceasta e o minune..

Stiu, fara nicio umbra de indoiala ca am mentinut familia si moralul meu pe linia de plutire datorita sprijinului pe care l-am avut de la toate bisericile ortodoxe care ne cunosc: Biserica Greaca, Rusa, Antiohiana, Ucrainiana, chiar si protestanti si catolici ne-au sarit in ajutor, majoritatea fiindu-ne complet straini. Inca si acum bufnesc in plans cand ma gandesc la ajutorul lor, total neconditionat si nesolicitat. A fost o marturie coplesitoare a griji lui Dumnezeu fata de noi..

Diaconul D se recupereaza bine si a putut sa-si reia activitatile partiale la universitate si sa-si continuie slujbele la biserica..

Si ca viata noastra sa-si mentina statutul de roller coaster, am aflat ca o sa mai avem un copil, ce se va naste in Aprilie...

Nu ma simt coplesita, ma simt binecuvantata, acesta e copilul mult visat, iar Dumnezeu ni l-a dat tocmai acum ca un dar, sa ne arate ca nu suntem uitati, si ca are inca planuri cu familia noastra..

Voiam sa mai am un copil, dar am fost nevoita sa renunt la acest vis cand faceam planurile pentru inmormantarea sotului meu, acum 1 an.. Cand ma uit acum inapoi, si imi aduc aminte cum eram anul trecut pe vremea asta, nici nu ma gandesc ce i-as fi spus cuiva daca mi-ar fi prezis cum stau acum lucrurile..

Imi pare rau pentru lunga prezentare, voiam doar sa va rog: Rugati-va pentru noi.

In Hristos,

E."


Ce mai e de spus?

Nimic.. decat ca pietrele pretioase se intalnesc peste tot.. si in America.

...

Ghici, ghicitoarea mea

-Ce animal n-are coada?
-Sarpele.
LOL...:))

Acorduri simple

De la un bebe simplu (dupa altii:D)

Zile senine

La masa, mananca cumintei toti. Tati le povesteste:))



Am avut parte de o splendoare de curcubeu, pacat ca abilitatile mele fotografice sunt jalnice..


Spre terminarea reflectiei, un norisor negru intuneca splendoarea.. Copiii au iesit in picioarele goale sa-l vada..


In spatele case, Sierra Nevada Mountains isi schimba culoarea si mood-ul in fiecare dimineata:)

Liste, planuri, carti miraculoase..

Am obosit.. Nu stiu dece, dar ma simt depasita..
E greu, dar cred ca e normal. Copiii sunt cuminti, nu ei imi provoaca stress, ci gandul esuarii. Inca pendulez intre curricule, metode, liste de prioritati, bloguri ale mamicilor care fac HS..
Am inceput sa citesc o carte A Mother's Rule of Life in care ma regasesc putin.. dar totusi, nu cred ca un program m-ar ajuta, de cand ma stiu n-am putut urmari constiincios un program fix, ma revolt si mai rau o dau in bara:D.. Nu numai copiii mei sunt rebeli si incapatanati.
Zilele astea ne mutam la o casa, asa ca am un pretext sa fac o pauza.
Ca un fapt divers, preoteasa Popadjia, de la Biserica Sarbeasca la care mergem, a facut si ea HS cu baiatul ei, pana in clasa a 6, cand acesta a vrut la scoala particulara-cred ca se plictisea saracutul, fiind singur toata ziua, doar cu mama lui..
Macar ai mei se distreaza bine intre ei in pauze, chiar nu vor sa iasa din casa, cand ma mai trece vreun gand de plimbat.
Si Scoala de Duminica ea o face, foarte bine.. Acolo pot sa-l mai compar pe C cu alti copii(sunt cam 10 de diferite varste), si ma simt si eu bine.. Nu e in urma , si nici nu seamana totusi cu ei, e altfel.. Are imaginatie, vede lucrurile intr-o maniera proprie si ii place challenge-ul.
Cartea cu purcelusii a fost primul act de creatie.. A mai scris si un cantecel, cu note pe care l-a intitulat "The River"..chiar ma amuza, eu la varsta lui abia stiam pe ce lume ma aflu..
Asa ca pana ne asezam la casuta noastra... farewell!!

De-as vorbi....

Un bulgare de huma(1989)

Povestea lui Codrin

Prima carte ilustrata si scrisa de Codrin:)..
Dupa vestita poveste "Cei trei purcelusi" ...

Cele trei case: de caramida, din nuiele si din paie.. (cu grija pentru detalii: floricele in fata casei, ba chiar si niste morcoviori pentru purceii vegetarieni, un copac mare de care atarna o roata, tot pentru purcelusi, sa-i tina ocupati..)



Lupul biped care sufla casele:)




Se urca pe casa din caramida sa se strecoare pe horn..




Dar purcelusii ii pregatisera o surpriza..




Lupul in flacari este alungat cu strigate..

Happy end!

Ninge, ninge!

Nu ma asteptam sa inceapa asa de repede sa ninga.. in desert.. Toata vara de abia daca a plouat de 2 ori, cu niste calduri ingrozitoare.. Ma tot gandeam la Sf. Maria Egipteanca-mare sfanta!!!

Aici poza de la dormitorul fetelor spre parcarea masinilor..






In fata casei une stam(un fel de complex)

La iesire din Mall (mami e shop addicted)

S-a intetit ninsoarea.

Am ajuns inapoi, si am fost intampinati cu covorul:) (nu rosu, dar e mai frumos asta)

Cornelia e deranjata de fulgii nesuferiti..

Bataia cu zapada..

Acasa cu noi! E tare frig.

Grigore Lese:)

Acasa
acasa
acasa,
la casa mea
unde miroase pamantul
unde cunosc toate mirosurile,
unde mirosurile ma poarta-n amintiri.
Unde e mama mea,
cea care ma alina,
ma primeste la sanul ei
care mi-a dat Viata.

Parinti, sa fim atenti!

Foarte frumos spus, si inca acum 20 de ani de Parintele Serafim Rose:

"Trebuie să înţelegem că lumea din jurul nostru rareori ajută şi de cele mai multe ori stânjeneşte educarea copilului în adevăratul spirit ortodox. Trebuie să fim zilnic pregătiţi pentru a contracara influenţa lumii pe baza principiilor unei educaţii creştine înţelepte.
Aceasta înseamnă că tot ceea ce un copil învaţă la şcoală trebuie în mod constant controlat şi îndreptat în casă. Nu putem considera că tot ceea ce va învaţă la şcoală este pur şi simplu ceva bun şi lumesc şi că nu are nici o legătură cu educaţia lui ortodoxă. El poate învăţa meserii folositoare sau alte lucruri (deşi multe şcoli americane eşuează lamentabil şi sub acest aspect; mulţi profesori ne spun că tot ceea ce pot face este să-i ţină pe copii cuminţi în clasă chiar şi fără a-i învăţa nimic), dar chiar dacă învaţă ceva vor fi şi multe concepţii şi filosofii greşite.
Modul fundamental de raportare al unui copil la literatură, muzică, istorie, artă, filozofie, chiar la ştiinţă şi, bineînţeles, la viaţă şi la religie - nu trebuie să vină, mai înainte de toate, de la şcoală, pentru că şcoala le oferă prin prisma filosofiei moderne; el trebuie să vină în primul rând din familie şi din Biserică.
Altfel copilul va fi destinat unei educaţii greşite în lumea de azi, unde sistemul de educaţie este în cel mai bun caz agnostic, iar în cel mai rău caz, întru totul ateist sau anti-religios. Bineînţeles, toate acestea în URSS sunt impuse cu forţa copilului, fără religie şi cu un program foarte activ de a-l face pe copil-ateu.
Părinţii trebuie să ştie exact ce li se predă copiilor la cursurile de educaţie, care sunt aproape universale azi în toate şcolile americane, şi să le corecteze acasă, nu numai printr-o atitudine deschisă asupra acestui subiect (în special între tată şi fii - lucru foarte rar în societatea americană), dar şi printr-o clară subliniere a aspectului moral, lucru total absent din sistemul educaţional.
Părinţii trebuie să ştie ce muzică ascultă copii lor, la ce filme se uită (să asculte sau să vadă împreună când este necesar), la ce fel de limbaj sunt expuşi şi ce fel de limbaj folosesc şi să le imprime o atitudine creştină asupra acestora. Televizorul - în familiile în care nu este suficient curaj de a-l arunca pe fereastră - trebuie strict controlat şi supravegheat pentru a evita efectele otrăvitoare ale acestei maşini, care a devenit, în special în rândul tinerilor, principalul promovator al ideilor şi atitudinilor anti-creştine chiar acasă.
Am vorbit mai întâi despre creşterea copilului, deoarece acesta este ţinta primelor lovituri pe care le dă lumea creştinilor-ortodocşi şi îl formează după chipul ei; odată formate atitudini greşite într-un copil, sarcina de a-i da o educaţie creştină acestuia devine de două ori mai dificilă.
Dar nu numai copiii, ci noi toţi ne confruntăm cu această lume care încearcă să ne formeze ca anticreştini, prin şcoală, televiziune, filme, muzică la modă şi toate celelalte influenţe, care apasă asupra noastră, mai ales în oraşele mari.
Trebuie să conştientizăm că toată încărcătura care se revarsă asupra noastră are aceeaşi sursă; are un anumit ritm, un anumit mesaj care ne este transmis, acest mesaj al auto-idolatriei, al relaxării, al nepăsării, al distracţiei, al renunţării la orice gând pentru altă lume, prin diferite mijloace, fie prin muzică, filme, televiziune fie prin şcoală, prin felul în care sunt reliefate subiectele, prin fondul care li se dă şi prin altele asemenea; este, practic, un anumit lucru care ni se inculcă. Este, de fapt, o educaţie în ateism. Noi trebuie să ripostăm prin cunoaşterea a ceea ce lumea încearcă să ne facă şi prin formularea şi comunicarea răspunsului nostru creştin-ortodox către ea.
Din observarea modului cum familiile ortodoxe din lumea de azi trăiesc şi transmit Ortodoxia, ar părea că această luptă este de mai multe ori pierdută decât câştigată. Procentajul creştinilor-ortodocşi care păstrează intactă identitatea lor ortodoxă şi nu sunt transformaţi după modelul lumii de azi, este cu adevărat mic.
Totuşi nu trebuie neapărat să vedem lumea din jurul nostru în întregime rea. De fapt, pentru supravieţuirea noastră ca ortodocşi trebuie să fim destul de înţelepţi pentru a folosi tot ceea ce este bun în lume spre propriul nostru beneficiu. Aici voi atinge câteva puncte relativ la ceea ce poate fi de folos în lumea aceasta, care pare a nu avea nimic, în mod direct, în comun cu Ortodoxia, tocmai pentru a formula concepţia noastră ortodoxă despre viaţă.

Copilul care a trăit într-un mediu unde se ascultă muzică clasică de bună calitate şi a crescut astfel nu va fi nici pe departe tentat de ritmul infernal şi de mesajul rock-ului şi al celorlalte forme de pseudomuzică contemporane, spre deosebire de un copil care a crescut fără o educaţie muzicală. O astfel de educaţie muzicală, după cum au spus şi câţiva stareţi de la Optina, rafinează sufletul şi îl pregăteşte pentru primirea lucrurilor duhovniceşti.

Copilul care a fost învăţat cu o literatură bună, cu dramă şi poezie, şi le-a simţit înrâurirea în suflet, adică s-a bucurat de ele, nu va deveni cu uşurinţă un dependent de filmele contemporane, de programele de televiziune şi de romanele ieftine care distrug sufletul şi îl îndepărtează de la calea creştină.

Copilul care a învăţat să vadă frumuseţea în picturile şi sculpturile clasice nu va fi atras uşor în perversitatea artei contemporane şi nici nu va fi atras de producţiile ţipătoare ale publicităţii şi pornografiei moderne.

Copilul care cunoaşte ceva din istoria lumii, în special din epocile creştine şi despre cum au trăit şi au gândit alţi oameni, ce greşeli şi căderi au avut ei îndepărtându-se de Dumnezeu şi de poruncile Sale şi ce fel de viaţă plăcută şi ce bucurii au avut când i-au fost credincioşi Lui - îşi va forma discernământul relativ la viaţa şi filosofia vremurilor noastre şi nu va fi înclinat să urmeze prima filosofie nouă sau primul stil de viaţă pe care îl întâlneşte.
Una din principalele probleme cu care se confruntă cel ce se ocupă de educaţia copilului din ziua de azi este că şcolile nu mai formează un simţ al sensului istoriei. Este periculos şi fatal să lipseşti pe copil de înţelegerea istoriei. Asta înseamnă că el nu mai este capabil să se raporteze la exemplele oamenilor care au trăit în trecut. Şi, de fapt, istoria se repetă constant. Odată ce înţelegi asta, este foarte interesant să vezi cum oamenii rezolvă problemele, cum au fost oameni care s-au împotrivit lui Dumnezeu şi cu ce s-au ales din această confruntare şi cum alţii şi-au schimbat vieţile şi au devenit oameni de excepţie, dând exemplu de urmat până în zilele noastre. Acest sens al istoriei atât de important trebuie comunicat copiilor noştri.
În general, o persoană care cunoaşte bine cele mai bune opere ale culturii seculare - care în Apus are aproape întotdeauna clare conotaţii religioase şi creştine - are mai multe şanse să ducă o viaţă normală, o viaţă ortodoxă fructuoasă decât cineva care cunoaşte doar cultura de masă azi. Cineva care s-a convertit la Ortodoxie direct din cultura rock şi în general oricine crede că poate combina Ortodoxia cu acest fel de cultură - mai are mult de suferit şi un drum dificil în viaţă până să ajungă cu adevărat un creştin-ortodox care să fie capabil să împărtăşească credinţa şi celorlalţi.
Fără această suferinţă, fără această conştientizare, părinţii ortodocşi îşi vor creşte copiii spre a fi devoraţi de lumea contemporană.
Cultura de cea mai bună calitate a lumii însuşită corect, rafinează şi dezvoltă sufletul; cultura de consum de azi, dogeşte şi deformează sufletul şi îl împiedică să primească normal şi deplin mesajul Ortodoxiei.
De aceea, în lupta noastră împotriva spiritului acestei lumi, putem folosi cele mai bune esenţe pe care lumea ni le poate oferi pentru a le transcende; tot ceea ce este bun în lume, dacă suntem destul de înţelepţi să vedem, ne îndreaptă spre Dumnezeu şi spre Ortodoxie şi trebuie să ne folosim de ele.”

Expo

Codrin cu :

"Lupta cavalerului cu dragonul mov"



"Castelul nelocuit"

Olguta cu :

"Lupta calului urias cu little dragon"

( intrebare: "De ce, mami, e calul asa mare si dragonul mic-mic?".. Raspuns: "Ee.. pentru ca dragonul e mai aproape, asa.. se uita de aproape la tine!" si se apropie cu capsorul, uitandu-se in ochii mei serioasa......) :))

"Familia de caluti"

"Spaceship and the robot"